SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING

Casa Rosenauer,Valentin Frank v. Frankenstein sau Harteneck?

"Avem un oras frumos" zicea cineva odata. Hai sa le aratam tuturor ce se poate vedea la noi , pentru ca se poate...

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 20.03.2008 15:37
1.


21.04.2012:
Am numit-o initial: Casa Comes Johann Haupt/Johannes Sachs von Harteneck. In Posting 2 aici am examinat TANGENTIAL ipoteza Valentinus Frank von Frankenstein.
Dar, atunci nu aveam certe dovezi.Acum da. Insa sunt dovezi ALTERNATIVE.
Si de aceea renumesc thread-ul:
Casa Rosenauer,Valentin Frank v. Frankenstein sau Harteneck?

Ce este CERT: Frescele, inclusiv BLAZONUL SUNT pictate pe baza schitelor lui Johannes Sachs von Harteneck, prietenul lui.
Aici fiindca Valentinus Frank von Frankenstein impreuna cu noua lui sotie nascuta Anna Maria Rosenauer(in). Vaduvita recent dupa Johannes Wayda, se casatoreste cu Valentinus Frank von Frankenstein la 11.Nov. 1693.
Blazonul dublu pe tavan asta arata. 1694. Clar, intra 1694 in casa nou renovata cu fresce dupa schitele lui Harteneck.

Hermannstadt 20.06.2012. Kleiner Ring 22. Sala Fresca. Wappen



Este vorba de Casa Nr.22 cu trei Corpuri-de-Cladire la strada, in Piata Mica...aflata intre Schatzkästlein(Scrinul-de-Comori, fosta Casa Macelarilor mentionata 1370, acum Casa Artelor) si Treptele Fingerling (Treptele in jos catre Piata Fingerling, acum Piata Aurarilor)...

In ultima vreme cel putin 4 generatii a locuit aici Familia Scherbaum...primul Scherbaum despre care am stire aici era pictor-pe-portelan...(articole-de-portelan), apoi un comerciant de vase-de-metal-emailate...reclama lui era o perioada pe frontonul triunghiular al Halei Macelarilor (Casa Artelor) unde aparea mai inainte un leu (vezi pozele mai jos cu leul) ultima din familia aici locuitoare, Ilse Scherbaum traieste acum in Germania......jos era prin anii 30' o Cafenea...scrie clar Cafea...(mai tarziu...Aprozar (Aprovizionare cu zarzavat, Magazin de Legume si Fructe)

dau link-ul catre Sibiu Standard (20.03.2008) unde comentariile sunt esenta discutiei...:

http://www.sibiustandard.ro/8157/sala-fresca-va-putea-fi-vazuta-din-nou.html


Texte de referinta:

1.Dupa CZEKELIUS, Otto, Schriften aus dem Nachlass , Kriterion, Bukarest, 1985, pp.159-160:

(Piata Mica)

In April 1957 s-au descoperit fresce in casa situata intre Schatzkästlein (Scrinul-de-Comori, acum Casa Artelor) si Treapta Fingerling (catre Piata Fingerling/Piata Aurarilor). Aceasta descoperire este deosebit de importanta, fiindca este pana acum cea mai veche Pictura Murala Laica din sec.17. cunoscuta in Transilvania.
Mai intai s-a descoperit Pictura Murala de jos, care consta din trei Imagini mari...Istoricul de arta Vasile Dragut a identificat in lucrarea sa (1962,in: STUDII DE ISTORIA ARTEI aparuta) primele trei dintre Tablouri drept Scena-de-Judecata, a doua drept prezentare a Judecatii-Solomonice, si a treia drept o alegorie a Fericirii (Norocului)....Motive colorate decorative leaga tablourile independente, iar in mijlocul unei benzi (panglici) se gaseste un cerb, care sare dintr-un Corn-al-Abundentei.
Mai tarziu au fost scoase la iveala inca deasupra acestor Picturi-Murale si Scene-de-Vanatoare. Cu toate ca sub panouri se gasesc urme de texte in limba germana, scenele sunt greu de interpretat individual; pana si intrebarea caror scopuri (sensuri) a servit magnifica Pictura Murala,executata desigur de un mester german, sau sas transilvanean, deci aceasta intrebare asupra scopului...n-a primit inca un raspuns cert, se considera totusi ca in acest spatiu - Picturi Murale asemanatoare se gasesc deasemenea in Praga si Augsburg - s-ar fi aflat o Bólda-de-Vanzare de Obiecte-de-Vanatoare....
Ca impodobirea spatiului sta oarecum in oarece legatura cu vanatoarea, pare sa sublinieze si Stucatura de pe tavan din anul 1694, caci pe aceasta - ca si pe unul dintre Tablourile-Murale - se gaseste un Calaret cu un Soim-de-Vanatoare pe brat.



Ce este de fapt cu Scenele-de-Vanatoare si faptul ca se integreaza intr-un ciclu mai larg de Alegorie-a-Norocului (Fortuna)) ne spune cu jumatate de gura si ea de fapt, in anul 1983 Julianna Fabritius-Dancu, in Albumul ei de Aquarele cu text, scos sub Redactia Revistei si Editurii (care nu exista!) Transilvania, un album mare si placut ca aspect, unde nu paginile, ci capitolele sunt numerotate...si anume la Cap. 30 intitulat Das Goldschmiedehaus (Casa Breslei Aurarilor) sa dam fragmentul despre casa nr. 22. pe care Julianna o numeroteaza casa nr.21.:


2.Julianna Fabritius-Dancu, Spaziergang durch Alt-Hermannstadt (Plimbare prin Sibiul-Vechi),Aquarelle, Zeichnungen und Text von Jul.Fabr.-Dancu(Acuarele, Desen si Text de J.Fabr.-Dancu),Herausgegeben von der Zeitschrift TRANSILVANIA, Sibiu 1983, Cap.30.:Das Goldschmiedehaus (Casa Breslei Aurarilor), fara paginatie...

[...]O alta priveliste comemorabila pe care ne-o oferaPiata Mica (Der Kleine Ring) sunt frescele la parterul Casei Nr.21 (!?corect: 22) vis-á-vis pe diagonala fata de Muzeul Farmaciei. Descoperite in 1957 cu ocazia reparaturilor unui magazin de legume (!Aprozar), si scoase la iveala prin specialisti, au aparut pe peretii curatatti ai fostului local comercial Compozitii Figurale bine intretinute, intre Campuri si Benzi Ornamentale cu Ghirlande de Flori si Animale Fabuloase..Imaginile peretelui de Sud arata o Scena-de-Judecata pe fundalul unei Piete-de-Targ medievale si o scena din Cartea Esther (Biblie, Vechiul Testament, G.S.vG), care este marcata ca atare si prin inscriptia:... in ihres Herzens Qual ledt den Kenig zum Abendmahl (in durerea inimii ei il cheama (pofteste, invita) pe Rege la cina). Pe frontonul unei cladiri asemanatoare unui palat sta anul 1631 ca valoroasa datare a intregului ansamblu de fresce.
Pe peretele de Nord se vede o Alegorie-a-Norocului (Fortuna de fapt...G.S.v.G) imaginata prin mai multe figuri, din care fiecare si-l cauta prin mijloace aparte; langa un Pescar citim: ich such's im Wasser (mi-l caut in apa) - drept singura inca recognoscibila scriitura; bucuriile Vanatoarei le intrupeaza un Vanator, cele ale Dragostei o Doamna (Dama? suna dubios? desi mai corect..G.S.v.G.) imbracata bogat, care poarta Gulerul-Stuart al modei de pe atunci. Goana-de-Mistreti, Vanatoare de Cerbi si Iepuri pictate ca Friza de jur-imprejur constituie inchiderea Picturii-Murale, (opera ) a carei arhitectura tratata perspectival si adancime in spatiu il legitimeaza pe Pictorul lor drept un artist al Renaissance, care lucreaza cu degradeuri coloristice fine, cu renuntarea la liniile de contur precise - asa cum sunt ele caracteristice pentru Pictura Murala a Goticului.
Decoratia-Fresca a spatiului ingust, acoperit cu bolta semicilindrica in cu penetratii (Stichkappentonnengewölbe) spune ca acesta apartinea de o Casa-de-Patricieni - la Cetatenii de vaza si bogati o astfel de Podoaba-Murala era la Moda si la Cetatenii de vaza si bogati in Sibiul (Hermannstadt) secolului 17.


Stiri deosebit de noi nu aduce nici Topografia Monumentelor din Transilvania (editie bilingva, germana/romana), 5.1.1. Municipiul Sibiu, respectiv autorii ei, Alexandru Avram si Ioan Bucur...in cazul de fata articolul se datoreaza lui Ioan Bucur. Se da, cum am mai spus, aici o reproducere foto,respectiv o pata alb/negru din care nu se poate vedea nimic...nici cu lupa, nici cu telescopul...se ghiceste un Blazon eventual dublu, unde parca parca ar exista intr-un camp un cerb ridicat in picioare, iar in celalalt se pare o columba, un porumbel...parca...Combinatia asta o avem insa pe Epitaph-ul din Biserica Evanghelica...E important de stiut pentru ca cerbul in sine n-ar spune prea mare lucru...apare pe multe Blazoane...doar combinatia cu porumbelul ne mai ajuta sa restrangem aria.


3.Denkmaltopographie Siebenbürgen 5.1.1. Stadt Hermannstadt. Die Altstadt/....Municipiul Sibiu.Centrul istoric, Elaborat de Alexandru Avram si Ioan Bucur, editatt de Christoph Machat, 1999, Rheinland-Verlag GmbH Köln/Editura Rheinland Köln, pg. 112:


Piata Mica nr.22
Sec.XV-XVI; sec.XVII; sec.XVIII

Cladirea este compusa din trei corpuri, din care doua, unificate, alcatuiesc o incinta (s+p+1). Fatada transformata la parter (care este apareiat cu bosaje in registre cu grosimi alternate) avea pana in deceniul sase al sec XIX. o loggie deschisa. La etaj cele sase ferestre traditionale sunt impartite in opt ochiuri. Portalul in arc de cerc, cu borne laterale de piatra, pastreaza poarta de lemn de factura baroca. Acoperisul consta dintr-un tronson acoperit in doua ape, cu coama paralela cu fatada, cu atic inaltat cu trei goluri si un fronton trapezoidal care are doua ferestre cu ancadramente liniare. Cursiva pe patru laturi si scara in doua rampe cu goluri in arc maner de paner, amplasata in aripa posterioara, au fost realizate in sec.XV. Pivnitele sunt boltite semicilindric, cu nise, penetratii si dublouri, si ajung la nivel spre gradina din spate datorita denivelarii terenului.
Pivnitele inglobeaza resturi ale primelor doua incinte fortificate. Incaperea boltita semicilindric din extremitatea dreapta a fatadei este decorata cu o fresca datata 1631 infatisand o scena de judecata, o imagine biblica, una alegorica si o scena de vanatoare.
La partea superioara plafonul boltit a fost decorat cu un blazon din stucatura policroma, datat 1694.
La etaj se afla incaperi boltite semicilindric si cu penetratii , precum si cu tavane drepte cu stucaturi baroce. Acoperisurile intr-o apa spre curte prezinta cosuri de fum traditionale si lucarne dreptunghiulare.
Prin aripa posterioara un pasaj cu scara de lemn, cu lambriuri, conduce spre gradina unde fatada inalta, cu suprafete reduse de ferestre, este ritmata de contraforti, in mare parte adaugati.
La nivelul de jos se vad urme de zidarie de piatra.
Gradina este impartita transversal de un zid medieval de aparare in care s-a practicat o poarta cu scara de piatra cu doua rampe divergente (sec.XVIII).
Un al doilea zid medieval delimiteaza gradina de parcela din str. Ocnei 10.
ntre cele doua randuri de ziduri se afla corpul C.
I.oan B.ucur





2x klick pe imagini!:


Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland
Attachments
Last edited by Retras la cerere on 21.04.2013 19:30, edited 26 times in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 21.03.2008 20:30
2.

S-ar putea sa fi fost posesia lui Valentinus Frank von Frankenstein, sau a fratelui sau...O fotografie a Blazonului-Dublu de pe tavanul Salii ar aduce poate clarificare...banuiesc ca unul din ele este cu cerbi...ca si una dintre fresce...MARIRE 2x KLICK pe POZA:

Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland

Nota ulterioara:

Dupa cum se observa..ipoteza mea aici era complet in nori...Nu sterg insa si nu modific fiindca datele ca atare sunt corecte..numai ca nu in legatura cu Casa din Piata Mica Nr.22... ci cu casa care a fost inainte acolo unde se afla acum Casa Hermes...













Last edited by Retras la cerere on 01.05.2013 15:09, edited 8 times in total.
User avatar
Posts: 1855
Joined: 02.01.2007 15:39
Location: Sibiu
PostPosted: 21.03.2008 20:40
Poate off-topic, dar tot despre Sibiu e. In comentarii vone vorba la un moment dat despre portile Jugendstil...Imi puteti da detalii unde le gasesc, macar cateva?
We will always be so much more human than we wish to be...

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 21.03.2008 21:15
4.

@dreamwind: azi am raspuns prin topic special

2. Nu-mi iese din cap problema a cui si cu ce functie trebuie sa fi fost Casa Nr.22. din Piata Mica...
S-ar putea toata ipoteza mea sa fie o balta mare de apa-de-ploaie...dar vreau sa stiu intai despre ce fel de blazon este vorba pe tavanul salii...
S-ar putea de fapt sa nici nu fie un Blazon in adevaratul sens al cuvantului, ci de reprezentari alegorice....Am in fata ochilor cartea Topographie...Hermannstadt/Sibiu...si ma uit ca matza'n cälindar...la casa respectiva este ilustrat blazonul ...dar cred ca in bataie-de-joc...nu resusesti sa distingi nimic...doar..poate..oarece cerb sarind...
Si am controlat inca odata liste de Comites Saxonis si Primari de Cibinium /Hermannstadt...in apropiere ca timp si eventual asa-zis Blazon(cu rezerva pana se confirma)...am ajuns la Johann Haupt...fost Primar si apoi fost Comes...murit 1686..dar Familia lui si Johann Sachs von Harteneck se vor ingriji de piatra funerara bogat ilustrata si eventual si de casa...

Johann Haupt/Scheurner.... Mester-Cojocar(Blanar), provenind din Groß-Scheuern/Sura-Mare, 1668-1670 Juratus (Stadthann), 1670-1676 Judecator-de-Scaun (Stuhlrichter) 1678 Primar al orasului Hermannstadt, apoi Proconsul ,apoi 1685-1686 Comes Saxonis ...Decedat 07.02.1686, sotia se numea Martha nascuta Preffling, iar nepoata lui, Elisabeth, va deveni a doua sotie a Comes Saxonis Johannes Zabanius Sachs von Harteneck (cel care va fi decapitat 1703 in Grosser Ring/Piata Mare). Johannes Sachs von Harteneck face schita pietrei funerare si este de fapt donatorul ei impreuna cu Familia Haupt..
Dau aici Lespedea Funerara a lui Johann Haupt...si Familiei...din Biserica Evanghelica Sibiu/Hermannstadt...s-ar putea aici sa se afle dezlegarea enigmei....Cam cum vad eu orbeste in carte...ceva cerb si parca porumbel...poate ca figuri alegorice numai...desi....orice Comes Sxonis era automat ridicat in rang nobiliar...trebuia sa figureze ca Magnat...

Ipotezei mele ii vine insprijin un indiciu aparent neinsemnat...
Dupa cum vedeti, casa se afla aproape lipita de Casa Artelor..
Scriind despre Casa Artelor in Tribuna Sibiului (weekend)autorul Dumitru Chiselita mentioneaza ca intr-o perioada etajul acesteia a servit drept sediu Breslei Blanarilor...Eu am scris ca Haupt a fost Mester Cojocar...de fapt si Blanar (Kürschner cuprinde amandoua)...Sunt aproape sigur ca acest lucru s-a petrecut sub Johann HAUPT/SCHEUERN...

Daca se dovedeste ca ipoteza mea este justa, as numi-o pur si simplu Casa Haupt... e mai potrivit decat Sala Fresca...

ce dovezi mai doriti...in casa blazonul datat pe tavan 1694 cu cerb si porumbel, in Biserica Evanghelica Epitaph-ul Haupt schitat si donat de Harteneck datat tot 1694...tot cu blazon cerb si porumbel...printre altele inca...Harteneck a facut si schita pentru blazon in casa...clar. Problema este incheiata aici...cu Haupt 1694...dar ramane problema cu fresca datata 1631...aici trebuie sa vedem ce este...

mare...2x KLICK...

Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland
Attachments
Last edited by Retras la cerere on 31.03.2008 23:30, edited 1 time in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 31.03.2008 02:04
5.

ramane sa rezolvam problema cu fresca din 1631...respectiv sa aflam cine a locuit 1631 aici....pana nu se darama casa de tot...si sa povestesc tot ce este pe epitaph..si neamurile...le avem in ..Ion Albu...Inschriften der Stadt Hermannstadt...
Last edited by Retras la cerere on 09.04.2008 19:14, edited 1 time in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 04.04.2008 17:49
6.

mi-am inchipuit eu ca e simplu.
Potrivit Emil Sigerus Haupt a mai avut o casa, numita acum Casa Filek, acolo unde este acum Institutul Teologic Evanghelic.
E vorba de fapt de casa dinaintea construirii Casei Filek, actualul Palat de fapt...
Sigerus spune mai departe ca acolo a locuit de fapt pe urma nepoata lui, Elisabeth, a doua nevasta a lui Johannes Sachs von Harteneck impreuna cu sotul ei ,aici s-a petrecut omorul adjutantului ...de care poate a stiut si Harteneck, lucru care a ascutit de fapt sabia cu care trebuia sa i se taie capul din cauza condamnarii lui Schuller, fostul primar de Sighisoara, care de fapt facuse si bani falsi... si care de fapt a furat cat a putut din banii Orasului Schässburg/Sighisoara...Elisabeth care contribuise activ la uciderea adjunctantului nu stiu carui ofiter, ca sa nu fie dezvaluita legatura ei adulterina cu acest ofiter...scapa...i se confisca averea toata...dupa aceea trece la catolicism si se marita cu un Möringer, ruda cu cel care avea casa Möringer (acum Casa Albastra) si primeste toata averea inapoi...Si Harteneck zambeste de unde? Nu am gasit unde este inmormantat...poate totusi cu familia Haupt, pe ascunse in biserica Evanghelica, sau in pamant spurcat si nesfintit?

Deci doua case de examinat...
Complicatia devine si mai a naibii, cand am examinat Blazonul lui Harteneck...aproape...mai precis identic cu cel al lui Haupt...dar aici intervin pasaricile ciudate...un porumbel cu creanga si frunze de oliv (maslin) in cioc...Asta o cam primeau toti care studiau, era magistri sau doctori...dar apare cerbul lui Haupt in combinatie...

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 09.04.2008 19:22
7.

Sugestie prin punere in epoca...s-ar putea Casa Haupt sa fi fost cam asa mobilata...era tipic pentru zona si epoca, deci sec.XVII..
Trebuie sa vad concret, sa o am in fata ochilor, altfel nu realizez legaturile, nu-i vad traind...si sa leg casa de fresce, personaje, obiceiuri, lucruri marunte care numai impreuna tesute dau o IMAGO...despre..
Imi inchipui frescele inauntru...tavanul insa e parca altfel la Casa Haupt...

2xKlick pe poza:
Attachments
Last edited by Retras la cerere on 14.04.2008 16:50, edited 1 time in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 11.04.2008 21:05
8.


ca sa revenim ...anii 30' pe Casa Breslei Macelarilor scrie Schatzkästlein, Scrinuletul-cu-Comori...era incepand cu anii 20' un fel de Casa de Amanet (ungureste Zálog, germ. Pfand)...beneficiile ei erau varsate in Fondul Asociatiei Pentru Protectia Copilului....Jette na...si asta o fost...
Dar tot pe aceasta CASA, daca ma uit cas pe dupa ecranul computerului pe mana (urechea, de fapt) dreapta vad ca pe frontonul catre Scara Fingerling este ceea ce SAVANTII LOCO spun ca n-a existat...o pictura murala exterioara de toata frumusetea...

poza a adus-o @fipe...multumesc... ...la Poze Vechi... il rog insistent sa dea varianta cea mai mare posibila...sunt lucruri de clarificat aici...vedeti care...

2.remarc pe Casa Artelor Stema parca era pictata? sau ce Dumnezeu este treaba aceea in dreptunghi colorat pe fatada?
cu toate ca Stema Orasului era in zidarie lucrata sau in piatra si era circumscrisa intr-un CERC...

3.Pot sa deduc ORA la care a fost fotografiata..dupa proiectia umbrei pe CEASUL SOLAR? de pe fatada, unde umbra bate catre (ora unui cadran normal de ceas) ora 5:30...deci ora reala de pe eventualul? CEAS SOLAR ar fi 11:30 cu aproximatie + sau - 10 minute...deci a fost fotografiata pe la ora 11:30 dimineata...ziua? Miercurea si Vinerea se tinea Targ aici...



Iar Casa HAUPT?...Pai scrie pe ea Cafea...

KLICK cu incredere pe poza..nu are rabie (turbare)...

PS...acum de fapt mi-am amintit...si am privit poza Casei Artelor in pozitia laterala, deci pe frontonul triunghiular catre Casa Haupt (CAFEA) mai atent...este un LEU frumos , perspectiva il face scurt in lungime si inalt, ai impresia ca picioarele sunt nu stiu ce stalpi...cu capul catre noi inaltat...


vreau numai sa subliniez ceva...semnul-de-breasla al Cojocarilor/Blanari este o hermelina de obicei...dar controland semnele-de-breasla din Germania am observat ca nu numai hermelina, ci si LEUL...apare deci ca semn-de-breasla al Cojocarilor/Blanari...
Deci pe actuala Casa Artelor era tocmai acest LEU...




Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen,Deutschland
Attachments

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 16.07.2008 18:34
9.

NU este Portret Autentic!

Dar placut...e o viziune idealizat-mitologizant posterioara...seamana dubios de mult cu autoportretul lui Albrecht Dürer in care acesta se vede in postura de Jesus Christus idealizat si frumos...

Sa vedem cum arata (sau mai curand ar fi trebuit sa arate in viziunea mitologizanta POSTERIOARA...Portretul nu este autentic!) Johannes des Heiligen Römischen Reiches und Königreich Ungarn Ritter Czabanius Sachs von Harteneck (Cavaler al Sfantului Imperiu Roman si al Regatului Ungar)... autor (schitele facute:) al Frescei 1694 (dedesuptul celei datate 1631?) si al blazonului Haupt..identic cu Blzonul Harteneck...in aceeasi incapere..pe tavan, datat 1694. in Casa Haupt-Harteneck, Kleiner Ring/Piata Mica 22...si al Epitafului Johasnnes Haupt 1694 in Biserica Evanghelica din Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu...

Ramane sa descoperim autorul si posesorul frecelor de la 1631...dupa tematica judecand... posesorul Casei era tot un Comes Cibiniensis..


Deci ..ca sa fie clar..sunt mai multe fresce..unele data 1631..dedesuptul lor apar cele databile 1694..si legate tot 1694 cu benzile-cu-cerbi (blazonul Haupz-Harteneck), iar tavanul in stucatura prezinta separat blazonul Haupt-Harteneck un cap de cerb..si oarece pasare-zburatoare..poate columba..porumbel..datate tot 1694..tocmai anul mortii lui Johannes Haupt..tata-socru-mare al lui Johannes Czabanius Sachs von Harteneck. caruia acesta din urma ii face si schita imensului Epitaph din Biserica Evanghelica..datat tot 1694....E clar..anul preluarii acestei case...cu toate ca Johannes Sachs von Harteneck a mostenit, vandut si apoi iar cumparat casa fosta-existenta unde este Casa Fileck, Sediul Episcopiei Evanghelice in Grosser Ring/Piata Mare inainte de Liceul G.lazar....toti spun ca de aici a plecat pe ultimul drum 1703 catre esafod...dar...aceasta Casa Haupt-Harteneck din Kleiner Ring/Piata Mica, Nr.22..o poseda si ameenajeaza tocmai in perioada in care Casa Haupt din Piata Mare era inca proaspat vaduta..deci inca nu recumparata...o sa dau eu datele comparativ mai tarziu..acum imi crapa capul....

Acest frumos ...si inteligent/intelectual-de-rasa trecut prin Universitate cu brio... cap(idealizat in Portretul historizant de aici) va cadea in 1703 sub spatha calaului in Grosser Ring/Piata Mare ...avem aici in FORUM peste tot imaginea colorata a executiei...
Nu se stie unde este imormantat...Povestea lui va urma pe aici undeva...


Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Soeflingen, Deutschland
Attachments

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 22.07.2008 22:06
10.

Cum s-a ajuns la executarea Comes Johannes Sachs von Harteneck in 1703...sotia, acea Elisabeth * Haupt..il insela cu un ofiter austriac...Ordonanta ofiterului se pare ca nu isi tinea gura...si este ucisa in casa lui Harteneck..Se stie ca de fapt itele le-a tras sotia lui..vinovata..sa nu se afle...Problema este...cadavrul este descoperit in casa/curtea lui Harteneck si fiindca el este stapanul casei (ca a stiut sau nu...e discutabil..dar era casa lui)..cade vinovat..era si o intriga cu urmaritul de Harteneck si judecatul , condamnatul si executatul de catre Scaunul Sighisoarei a fostului primar al Sighisoarei, von Schüller..care era corupt total si falsificator.si nu voia sa aduca dovezile unde sunt banii sustrasi.dar avea protectie...ei toate astea il duc in Piata Mare sub Statuia lui Roland pe Harteneck..
Sotia cea criminala, Elisabeth * Haupt, nu este pusa-n urmarire..responsabil este numai barbatul in casa...
Se confisca toata averea... sotia trece la catolicism..primeste averea inapoi..se marita cu von Möringer..al carui urmas va poseda casele nou si falimentar construite Möringer..Teatru ..bal inauntru..Casa Albastra...

Nu stiu cand a primit aceasta nedemna urmasa a lui Haupt averea inapoi...In orice caz..e o chestie ciudata..se pare ca i-a fost data destul de repede inapoi averea..care nu prea era toata de la ea....in data de 28.04.1709 vinde orga ce-i apartinuse lui Harteneck..o vinde comunitatii din Zeiden/Codlea...unde se afla si acum...Aceasta orga deci mobilá casa lui Harteneck...sa fi fost in vreo capela particulara de-a lui din casa?..inca nu stiu..daca aflu..va anunt...
Dar pot sa va dau imaginea orgii lui Harteneck..asa cum arata si acum..in Biserica din Codlea/Zeiden...


Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland
Attachments

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 27.09.2008 08:22
11.

Sibianul Online a publicat mai demult...l-am scapat, un articol despre punerea la punct si planificarea restaurarii Casei Haupt/Harteneck din Piata Mica Nr. 22...acea numita idiot Sala Fresca...parca ar fi singura din oras cu fresce...si parca ar fi O SALA....

Este vorba de SibianulOnline/27.Aug.2008, articolul

Adela Mohanu: 2,3 milioane de euro pentru restaurarea Casei din Piata Mica nr.22 vezi:

http://www.sibianulonline.ro//sibiu/2-3-milioane-de-euro-pentru-restaurarea-casei-din-piata-mica-nr-22-3017588

Acum se stie ca a apartinut lui Johannes Haupt, Patronul Breslei Mesterilor Cojocari/Blanari, fost Primar si apoi Comes Saxonis... si apoi ginerelui sau ... Johannes Czabanius Sachs Cavaler al Sfantului Imperiu Roman cu Predicatul von Harteneck, Comes Saxonis, cazut sub spatha calaului in Piata Mare 1703...mai scurt..Johannes Sachs von Harteneck..

In ce masura firma din Cluj va evita sa lucreze cu BETON si CIMENT si Caramizi termic-izolatoare cu gaurele..greu de spus...
Nu cred ca va renunta la bunatate de Beton si Ciment


Imi permit sa iau pozele din Sibianul Online si-mi cer scuze pentru procedura neortodoxa..dar in cercetare e nevoie sa stim ce si cum..
Sibianul Online da 4 poze..una vazuta dinafara si trei dinauntru....

Aici am numai 3 rubrici pentru poze...nu merita sa intind aceasta poveste inca un post ptr ca poza cu vederea DINAFARA a Casei Haupt/Harteneck o avem nenumarate ori aici in topic..pe dinafara arata bine..dar vedeti ce este inauntru...

desi...e adevarat ca arata foarte urat...dar aceste cladiri vechi de peste 500 de ani...au substanta-de-constructie rezistenta si relativ sanatoasa...
Bineinteles ca este data expertiza degradarilor si deci implicit reparatiile necesare......si Sibianul Online o da..dar..expertiza este oarecum statica..nu arata, cel putin in articol, de ce s-a stricat cel mai mult...


O anumita problematizare si semnal de alarma adusese deja SibianulOnline/19.Mart.2008,

Laura Buciu:"Brukenthal" urecheaza Primaria,vezi:

http://www.sibianulonline.ro/ultima-ora/brukenthal-urecheaza-primaria-2467443

Dupa cum am constatat eu... in Sibiu in genere... mai mult s-a stricat unde s-a restaurat inainte cu vreo 30-40 ani, deci in anii 60'-70'...restul nu s-a degradat atat...Dar nici restauratorii si nici proprietarii nu invata nimic...
vezi aici in Forum:

http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?t=2667



JOS MAINILE DE PE CIMENT si BETON...NUMAI VAR STINS 3-4 ani AFARA IN GROAPA din CURTE (fara amestec de ciment si lianti speciali)...NUMAI caramizi facute de mana..nu presate...si arse in cuptoare clasice..nu de fabrica...si nu izolati hidro- zidaria..plesneste de nu va vedeti..

SI MESTERI care STIU CUM SE TESE O ZIDARIE..


PS.. Vreau sa inteleg ce s-a intamplat in poza 3..deci acea pivnita sau poate parter unde peretele este atat de urat crapat...
Am observat fierul-beton care iese urat din lateral..si pe partea cealalta..corespondenta...tot urme de ruptura beton...
E clar... aceasta groapa acum...de fapt o intrare-pivnita sau poate scara intre parter si etaj din caramida a fost acoperita cu un planseu- capac din BETON ARMAT..capetele armaturii acum taiate..le vedeti...deci un fel de podea pentru partea de sus...
Fierul din armatura de beton la oxidare se dilata si apasa...aceste bare de fier-beton, deci armatura se intindea de unde se vad capetele taiate pana pe partea cealalta pe mana stanga..intre ele..peretele acum plesnit...
Inchipuiti-va o lada de lemn careia vrei sa-i impui un capac prea mare..daca fortezi...plesneste peretele aflat perpendicular pe vectorul de forta...
Dar aici ce s-a intamplat? Cand au pus betonul era moale..si s-a mulat el dupa rosturi, nu rosturile dupa el...si armatura era la fix taiata...
Baietii veseli de prin anii 60'-70' n-au invatat la fizica..metalul se dilata si contracta imens de mult...Betonul absoarbe umezeala si la ger se dilata impreuna cu particulele inghetate din pori...
O data merge..dar acest joc repetat an-de-an..dilatare-contractare-..a slabit rezistenta peretelui aflat perpendicular pe vectorul de forta si care tindea sa tina cutia impreuna...Si-a bubuit..Deci nu natura..ci BOUL e de vina... cel care pune beton in coditiile jocului de temperatura si umiditate...
Si chiar fara ger si calduri..fierul-beton, armatura oxideaza sub beton..si se dilata.. deci barele de metal SE LUNGESC deci armatura impinge peretii cutiei spre afara..iar ceilalti pereti, care-i tin impreuna..cedeaza si se crapa...
Plesnitura o vedem pe peretele opus in caramida...Incercati si explicati asta mesterilor..care umbla cu beton si praf de ciment in mortar.....
O sa spuneti..bine, dar la bloc de ce nu cedeaza? Pentruca blocul este integral legat in armatura, aici era un punct si asa sensisbil unte tensiunea fortelor laterale era destul de mare..numai asta i-a mai lipsit...
Deci unde aveti caramida..cu mod clasic de constructie,,cu bolti si arcade..nu amestecati elemente de Beton...
I-as spune-o si celui ce-a bagat tot in acei ani o traversa-intaritura de beton in camera de la etaj din Turnul Primariei Vechi..se vede minunea prin fereastra dinspre Liceul de Arta...
Si celor ce-au umplut burta de zid prabusita de la Pasajul Scarilor/Pempfflinger, deci imediat in sus dupa Butoiul de Aur...au umplut cu bolovani bine legati cu beton.. si apoi acoperit aparent cu caramida....Toata punga de apa care se aduna de sus din terasa...apasa placut...ca la nastere...Si betonul bubuie la ger...tot asa s-a reparat si in anii 60' si de aceea a cazut tot....

Palatul Justitiei reparata fatada acum 10ani..anul trecut a inceput sa cada...
Biserica Evanghelica reparat acoperisul anii 80...anul acesta cade acoperisul...
Sala de Sport la Liceul de Muzica acum trei ani facuta...acum cade tavanul...
Aceasta cladire aici de fata reparata in anii 60'..uitati rezultatul...


Concluzia? Daca vrei sa se darame ceva da-l la restaurat pe mana mesterilor din Sibiu...


Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland
Attachments

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 19.04.2010 14:00
12.

Desi sunt RETRAS, corectez ce-am gresit...e datoria mea.
Nu am avut pana acum la indemana BLAZOANELE de pe tavan, datate 1694...posibil un blazon-combinat-de-alianta..
Nici-o poza nu mi-a servit..si cea din Topographia 5.Sibiu.., o pata mica neagra in pagina...m-a derutat complet..era mica si PAREA a fi un cerb cu o columba (cu creanga -de-oliv in cioc).
Si am identificat blazonul cu cel real Haupt..creat de Harteneck, ginerele sau, il gasiti in Biserica Evanghelica, cum intrati, direct in fata...

FALSA IDENTIFICAREA
Acum am in fata ochilor medalionul cu cele 2 blazoane..par a fi-de-alianta, deci de casatorie intre doua familii...nici acum nu sunt pe deplin clare..dar se pare ca in wappen1 avem de-a face cu o mana cu un manunchi (nu e buchet) de flori (trandafiri? x4?-x5?),
iar in wappen2 cu ..un stol(?!) sau simplu grup de lebede cu un amoras? sa fie aluzie la LEDA?
Daca este de alianta, blazonul Barbatului pare sa fie wappen1, cel cu mana-cu-flori?! (neclara imaginea!) cel care poarta si un PANAS...
iar cel al Miresei..cel cu lebede? si Amoras...
trebuie cercetat ce- s-a- intamplat in 1694...si trebuiesc confruntate blazoanele cu toate blazoanele patricienilor din Cibinium/Hermannstadt/Nagy-Szeben/Sibiu de atunci!...
o mare parte dintre ele le aveti pe lespezile funerare din Biserica Evanghelica..eu o sa caut sa le confrunt si cu cartea Dr. Ioan Albu: Inschriften der Stadt Hermannstadt aus dem Mittelalter und der frühen Neuzeit...Inscriptii din Orasul Hermannstadt/Sibiu Evul Mediu si Epoca Moderna Timpurie.. Hora Verlag Hermannstadt/Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde Heidelberg, Druck: Tipoholding Klausenburg/Cluj 2002.
Pozele se datoresc lui @chisi, ii multumesc...
Nu le folositi fara aprobarea Domniei-Sale...

.DECI NU STIM INCA CUI A APARTINUT CASA de la Nr.22 ATUNCI..trebuie verificat..DAR acum AVEM BLAZOANELE..

Problema este ca nici acum NU VAD CLAR FIGURILE de pe BLAZOANE

numai cine nu munceste nu greseste..totul e sa recunosti la timp...imi cer
scuze ca v-am derutat...
________________________________________________________________

08.05.2010:
trebuie sa caut:




1.Familia Haupt: Johannes(+1686) cu sotia Martha Prefflinger, si mai ales copiii lui, unde au locuit, mai precis, ce case au posedat, unii sunt morti cam tot in 1686 si s-ar putea casele sa fi revenit in mostenirea Elisabeth maritata Johannes Czabanius (Sachs von Harteneck)

2. Cate case a avut Johannes Haupt.

3. Elisabeth Haupt, cea maritata cu Johannes Czabanius, mai tarziu innobilat Sachs von Harteneck(1703 decapitat in Piata Mare): NU SE STIE in ce relatie era cu Johannes Haupt..Unii scriu ca era fiica lui Johannes Haupt, altii scriu ca era nepoata lui...poftim cultura.

Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Attachments

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 21.03.2011 02:48
13.



logo-Tribuna.gif
logo-Tribuna.gif (8.15 KiB) Viewed 16894 times
2011_03_16_0_2_casa-din-piata-mica-nr-22-ruina-de-dincolo-de-fatada_32118.jpg
2011_03_16_0_2_casa-din-piata-mica-nr-22-ruina-de-dincolo-de-fatada_32118.jpg (61.48 KiB) Viewed 16894 times





Tipareste Inchide
Tribuna
17.03.2011


Salveaz?–?i trecutul! Salveaz? monumentul!

Casa din Pia?a Mic? Nr. 22 – ruina de dincolo de fa?ad?
de Dumitru CHISELITA
http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/casa-din-piata-mica-nr-22-ruina-de-dincolo-de-fatada-63004.html

La prima vedere pare paradoxal ca un monument istoric din zona ”Kilometrului Zero” al Sibiului s? figureze ?i pe lista unei campanii de restaurare, unde, de regul?, se afl? obiective aflate în pericolul de a se (auto)distruge. ?i totu?i aceasta este soarta cl?dirii din Sibiu, Pia?a Mic? nr. 22. În ciuda faptului c? este situat? ultracentral, în ciuda fa?adei care arat? c? totu?i s–a muncit pentru a i se da un aspect decent, turistic ?i în concordan?? cu aspectul general–curat al ”Kleiner Ring–ului”, imobilul este par?ial în pericol de pr?bu?ire. Da, ochiul vizitatorului îl percepe, din exterior, ca fiind "fotogenic”, îns? o dat? ce ai p?truns în curtea interioar? te izbe?ti de imaginea proptelelor ce împiedic? ziduri ?i acoperi?uri s? se pr?bu?easc?. Tocmai de aceea acest monument istoric se afl? pe lista campaniei "Salveaz?–?i trecutul. Salveaz?–?i monumentul”.

Aflat? în interiorul celei de–a doua centuri de fortifica?ii a Sibiului, Pia?a Mic? este considerat? ca fiind ”centrul comercial” al vechiului ora?. Împ?r?it? de actuala strad? a Ocnei în dou? p?r?i distincte, pia?a este delimitat?, în partea vestic?, de construc?iile care delimiteaz?, în acela?i timp, latura estic? a Pie?ei Huet. Pe cea nordic? ?i estic? de locuin?ele care au apar?inut membrilor breslelor – casele cu loggii, înspre sud–est de Turnul Sfatului, fostul Colegiu Iezuit, casa parohial? ?i biserica romano–catolic?, iar înspre sud–vest de actualul sediu al Prim?riei Municipiului Sibiu (fosta Banc? de Credit Funciar). Aspectul Pie?ei Mici a r?mas aproape neschimbat din secolele al XV–al XVI–lea, toate cl?dirile de pe teritoriul ei fiind monumente istorice. Acest lucru, ca ?i situarea ultra–central? a acesteia, o fac un obiectiv turistic de prim rang al Sibiului, vechile case, resturile fortifica?iilor medievale ?i în general întregul aspect al zonei transformând–o un simbol al Sibiului. Aici se afl? ?i obiectivul pe care îl vom prezenta: casa de la nr. 22 care, în ciuda aspectului exterior relativ îngrijit, este într–o stare avansat? de distrugere, existând chiar riscul ca o parte important? din ea s? dispar? de pe harta Sibiului.

Istoria locului

Cândva, pe aici treceau zidurile incintelor a II–a ?i a III–a de fortifica?ii ale ora?ului, înc? vizibile în zid?ria de la subsol sau în gr?dina din spate, de?i unii cercet?tori sunt de p?rere c? o parte din zidurile din zona gr?dinii cl?dirii ar fi avut doar menirea de sus?inere a p?mântului folosit pentru nivelarea terasei.

Despre data exact? în care cl?direa a fost construit? nu se ?tie prea multe, Lista Monumentelor Istorice oferind aici secolul al XV–lea, datare confirmat? ?i de arh. Ioan Bucur în ”Topografia Monumentelor din Transilvania. Municipiul Sibiu. Alte date ulterioare le ofer? fresca din interiorul imobilului, datat? la 1631, ?i blazonul aflat pe tavan (1694). Aceste elemente, plus a?ezarea sa central?, confirm? faptul c? a apar?inut unui reprezentant de frunte al ora?ului (comite, jude sau notar?), fiind vehiculate numele lui Valentin(us) Frank von Frankenstein, al familiei Haupt sau al lui Johann Zabanius Sachs von Harteneck (c?ruia îi este atribuit ?i blazonul). Alte surse fac referire la destina?ia comercial? a cl?dirii: locuin??/spa?iu comercial/depozit ?i ca scaun de breasl?. Tot aici, în perioada Revolu?iei de la 1848 – 1849, a fost sediul statului major al armatei austriece. O imagine de epoc?, databil? în perioada anilor `20, ne arat? cl?direa de la nr. 22 din Pia?a Mic? având o destina?ie comercial?: depozit de b?uturi sau chiar restaurant–teras?. Pe fa?ad? se poate descifra numele unei firme ”Ernst(?) Holl(änder) (?) cuvântul ”Cafea” ?i o reclam? la ”Vinuri”. O alt? imagine de epoc?, luat? dinspre Sc?rile Aurarilor, ne arat? c? aici, era ?i magazinul cu articole de menaj al lui Joseph Scherbaum, despre care se ?tie sigur c? locuia în curtea de la nr. 22. În perioada comunist?, aici func?iona o unitate ”Aprozar” ?i un atelier de înc?l??minte. La începutul anilor `90, imobilul g?zduia un atelier de confec?ionat înc?l??minte la comand?, o sifonerie, redac?ia ziarului ”Evenimentul Sibian” ?i magazinul de antichit??i ”Fresca”. Actualmente, casa din Pia?a Mic? nr. 22 se afl? în proprietatea Prim?riei Municipiului Sibiu, aici func?ionând o sec?ie a Universit??ii de Arhitectur? ?i Urbanism ”Ion Mincu” din Bucure?ti, „Sala Fresc?” a Muzeului Na?ional Brukenthal, Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ?i Privat al Municipiului Sibiu ?i Centrul de Documentare Ora? Istoric ?i Monumente din cadrul Prim?riei Sibiu. Deasupra por?ii, înc? mai este vizibil? placa ce confirm? c? edificiul a fost asigurat la Casa de Asigur?ri ”Transsylvania”.

O descriere a monumentului, dar care prezint? suficient de l?muritor edificiul, este oferit? de arh. Ioan Bucur, în aceea?i ”Topografie”, chiar dac? unele elemente nu mai sunt ”la zi”, fiind disp?rute sau distruse. Casa este constituit? din trei corpuri, dintre care dou?, unificate, formeaz? o incint? compus? din subsol, parter ?i un etaj. A fost construit? în mai multe etape, iar fa?ada actual?, de secol XIX, a unificat cele dou? corpuri mai vechi. Aceea?i descriere men?ioneaz? portalul în arc de cerc, cu borne laterale de piatr? (actualmente disp?rute), poarta de lemn de factura baroc? (înlocuit?), pivni?ele boltite ?i gr?dina din spate. În gr?din? se ajungea printr–un pasaj cu scar? de lemn, ?i printr–o poart? cu scar? de piatr? cu dou? rampe divergente, acum disp?rut?, construit? în secolul al XVIII–lea.

Starea actual?

Casa din Pia?a Mic? Nr. 22 este un obiectiv accesibil, din exterior ap?rându–ne o construc?ie cu aspect, repet?m, agreabil, mai ales c? sunt cl?diri – tot monument istoric – în zon?, care, nebeneficiind nici m?car de o fa?ad? reabilitat?, dau un aer de ”a?a nu” locului. La o privire, a?a, rapid?, totul pare în ordine, ba chiar un exemplu despre cum o cl?dire istoric? ar trebui s? arate, remarcând aici mai ales faptul c? au fost puse în eviden?? arcele ?i stâlpii fostei loggii, a fost înlocuit? poarta veche ?i au fost eliminate complet cablurile electrice care parazitau fa?ada. Îns?, la o observa?ie mai atent?, ?i aici, în por?iunea ”curat?” se vede c? exist? unele probleme, vizibile mai ales pentru cineva obi?nuit ?i cu aspectul ante–reabilitare al fa?adei. În primul rând, iese in eviden??, trecând peste tencuiala plesnit? în unele locuri, dispari?ia unor elemente. Nu mai exist? corpurile de iluminat stradal din stânga por?ii ?i de la extremitatea estic? a cl?dirii; bornele ”anti–osie” din piatr?, de la intrare nu mai sunt nici ele prezente. Iar poarta, chiar restaurat? (mai exact înlocuit?) are încuietoarea clar realizat? cu stâng?cii care sunt inestetice, dac? nu chiar caraghioase: materialul metalic este clar cu rezisten?? mic?, ornamentele sunt clar f?cute f?r? grija detaliului, la clan?? se v?d urmele punctelor de sudur?, încuietoare este prins? în hol?uruburi zincate nici m?car montate simetric, iar mai sus troneaz? o yal? ”Made in China”.

Surpriza, ca s? nu spunem ?ocul, intervine atunci când p?trunzi în curtea interioar?. Aici se v?d clar dimensiunile dezastrului ?i c? aceast? cas? este în curs de auto–demolare. Pere?i fisura?i, jum?tate din corpul vestic pr?bu?it complet de la etaj pân? la subsol, tencuial? c?zut?, urme de foste instala?ii electrice de pe vremea când aici erau locuin?e, scocuri orientate în a?a fel ca apa s? se scurg? pe pere?i (?!?), buc??i de piatr? profilat? pe jos, totul dându–ne impresia c? ne afl?m în curtea unui depozit p?r?sit. Am decis s? continu?m aventura mai departe, spre subsol ?i gr?dina interioar? prin pasajul care ”se las?” în p?mânt v?zând cu ochii. Da, în Pia?a Mic? nr. 22 po?i coborî în pivni?? ?i ajunge în gr?din?. Poarta din secolul al XVIII–lea este acum un morman de pietre moloz ?i c?r?mizi, îns? la mijlocul anilor 90 aceasta era înc? în picioare ?i în stare relativ bun?. Gr?dina este acum o p?durice tân?r?, un crâng, care mascheaz? faptul c? aici este un fel de groap? de gunoi. În spate, corpul nordic al casei, lipsit complet de tencuial?, domin? zona. Terenul este instabil, iar sentimentul este c? totul va c?dea, aluneca, pr?bu?i în orice minut. Construc?ia are nevoie urgent? de m?suri de salvare de?i, cel pu?in dup? cum se observ?, par mai vizibile m?suri de ”despensare” de pe harta ora?ului a acestei cl?diri: scurgeri de ap? orientate neadecvat înspre ziduri, acoperi? lips?, eliminarea complet? a tencuielii de pe ziduri abandonarea gr?dinii.

La polul opus este Sala Fresc?, pe care o vom vizita în detaliu în edi?ia de sâmb?t? a Tribunei, dar pân? atunci v? stârnim curiozitatea pomenind blazonul ?i urmele zidurilor centurii a II–a de fortifica?ie, vizibile în structura unui perete.

Pe lista Prim?riei Sibiu

Monumentul din Pia?a Mic? nr. 22 a fost cuprins în fiecare an în lista obiectivelor de investi?ii cu finan?are de la bugetul local. S–au reabilitat corpurile de la strad? ?i din partea dreapt? a imobilului, iar pentru corpul din partea stâng? s–au f?cut lucr?ri minime de punere în siguran??. Reabilitarea complet? mai are ni?el de a?teptat, date fiind costurile imense. "Situa?ia de la acest imobil nu e deloc simpl?: acolo sunt necesare lucr?ri ample de reabilitare, dar totul trebuie început cu consolidarea întregului corp din spatele imobilului. Din p?cate, legisla?ia nu ne permite s? consolid?m corpuri separate din acest imobil, s? facem proiecte diferite pentru fiecare corp de cl?dire, iar proiectul total are un cost mult mai mare decât î?i poate permite Prim?ria Municipiului Sibiu. Au existat inten?ii de parteneriat pentru consolidarea acestui mobil, dar nu s–au concretizat. Prim?ria Municipiului Sibiu a reluat demersurile ?i sper?m ca în acest an s? demar?m un nou proiect de restaurare", spune Ioana Urdea, arhitect–?ef al ora?ului Sibiu.

***

Pân? când acest monument important de pe harta istorico–turistic? a Sibiului va fi la fel, atât în exterior cât ?i în interior, v? îndemn?m s? nu v? sfii?i în a intra pe poarta cl?dirii de lâng? Casa Artelor. Pute?i îndr?zni chiar ?i mai departe, spre vechea gr?din?, dar s? nu uita?i c? este deosebit de riscant ?i ar fi bine s? lua?i în serios acest avertisment. În rest, sper?m c? acest prim ”subiect” al campaniei noastre ”Salveaz?–?i trecutul. Salveaz?–?i monumentul” s? nu v? fac? indiferen?i. Nici la trecutul nostru, nici la monumentele noastre.
Mai multe detalii, fotografii ?i actualiz?ri pe http://www.salveazamonumentul.blogspot.com



Intermediat de

Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Last edited by Retras la cerere on 21.03.2011 04:18, edited 2 times in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 21.03.2011 03:11
14.


Pozele din

Casa-Ia-Buna
































Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 21.04.2013 14:18
15.


21.04.2012:
Am numit-o initial: Casa Comes Johann Haupt/Johannes Sachs von Harteneck. In Posting 2 aici am examinat TANGENTIAL ipoteza Valentinus Frank von Frankenstein.
Dar, atunci nu aveam certe dovezi.Acum da. Insa sunt dovezi ALTERNATIVE.
Si de aceea renumesc thread-ul:
Casa Rosenauer,Valentin Frank v. Frankenstein sau Harteneck?

Ce este CERT: Frescele, inclusiv BLAZONUL SUNT pictate pe baza schitelor lui Johannes Czabanius/Zabanius, innobilat cu numele si titlul Sachs von Harteneck, prietenul lui.
Aici fiindca Valentinus Frank von Frankenstein intra in Casa Nou Renovata impreuna cu noua lui sotie nascuta Anna Maria Rosenauer(in). Ea: vaduvita recent dupa Johannes Wayda, se casatoreste cu Valentinus Frank von Frankenstein la 11.Nov. 1693.
Blazonul dublu pe tavan asta arata. 1694. Clar, intra 1694 in casa nou renovata cu fresce dupa schitele lui Harteneck.
Blazonul cu cele TREI ROZE este ROSENAUER (sotia)


Hermannstadt 20.06.2012. Kleiner Ring 22. Sala Fresca. Wappen


Hermannstadt 20.06.2012. Kleiner Ring 22. Sala Fresca. Wappen.bearbeitet


Hermannstadt 20.06.2012. Kleiner Ring 22. Sala Fresca. Wappen.Farbenkorrektur




1693. Die, denen schmerzlich leidtragenden Wittwen Cypressen... … Hermannstadt, 1693. (Frank Bálint és Rosenau Anna Mária egybekelésére írt versek.) (e vorba de elegia (versuri) dedicata la CASATORIA lui Valentinus Frank von Frankenstein11.Nov.1693 cu , Anna Maria *Rosenauer(in) (recent vaduvita dupa Johann Wayda).


(aici a trebuit sa corectez script-ul, vizibil dupa dictat; inversate oe/eo u/ eu...am pastrat numai sz pentru s, ss si ß deoarece reda autentic automatismul maghiar de transcrie in arhiva lor, nu am reusit totul, intrucat nu am originalul si nu stiu ce abateri erau atunci, dar comparati cu sursa rgestata in LINK, banuiesc ca macar textul maghiar e corect :)
RMK II. · / · RÉGI MAGYAR KÖNYVTÁR.

1815 Szeben. 1695.
Zabanius (Johann). Die, Denen schmertzlich Leyd-Tragenden Wittwen Cypressen, entgegen gestellt auch Ewig Greun- und bluehende Rosen-Au, in welcher, unter eines Geharnischten Riesen Gestallt, der Hoch Edl, Gebohrne, Hoch-benahmt-Gelaerht-Vorsichtig- und Wohl-Weise Herr, Herr Walentin Franck von Francken-Stein, Ihro Roemisch. Kayserl. Mayt. des Siebenbuergisch-Koeniglichen Gubernii Geheimer Raht, der Saechszischen Nation Comes, und Hoch-verdienter Koenigs-Richter zu Herrmannstadt, Seine Auszerwehlte Rose: die Wohl Edl, hoch Ehr und Tugendreiche Frau: Anna-Maria Rosenauerin biszherig-Verwittibte Iohann, Waydin, Zum ehelich vergnuegenden Genus, Seinem Hoch Adeliche Rosen-Helm den 11. Novemb. Anno 1693. Auffgestecket, mit der Schaar, des Hoch Edlen Francken Hauses, Zu seines, neuelich, unter den Unueberweundlichen Adlers-Fluegeln, Leyd, itzo aber Hertzliche Freude tragenden Gemuehtes bezeugung, in nachgehendem Rosen gedichte beschrieben: von: Druckts Casparus Polumski in Herman. 1695. 12r. 24 lap.
Elsõ kiadása: Szeben. 1693. 4r. – Ezen második kiadásban Zabanius János üdvözlõ verse Tutius Márton és Franck Bálint ugyanezen alkalomra írt verseivel együtt van kiadva.
Brassai ev. gymn. – Teutsch D. Györgynél Szebenben.

http://www.arcanum.hu/oszk/lpext.dll/eRMK/a79/a8f/11a6?f=templates&fn=document-frame.htm&q=Zabanius&x=Advanced&2.0%23LPHit1

TEXTELE aduse-n Posting1. le actualizez aici. trebuie facuta comparatia de texte. Blazonul cu cele TREI ROZE este ROSENAUER.

Texte de referinta:

1.Dupa CZEKELIUS, Otto, Schriften aus dem Nachlass , Kriterion, Bukarest, 1985, pp.159-160:

(Piata Mica)

In April 1957 s-au descoperit fresce in casa situata intre Schatzkästlein (Scrinul-de-Comori, acum Casa Artelor) si Treapta Fingerling (catre Piata Fingerling/Piata Aurarilor). Aceasta descoperire este deosebit de importanta, fiindca este pana acum cea mai veche Pictura Murala Laica din sec.17. cunoscuta in Transilvania.
Mai intai s-a descoperit Pictura Murala de jos, care consta din trei Imagini mari...Istoricul de arta Vasile Dragut a identificat in lucrarea sa (1962,in: STUDII DE ISTORIA ARTEI aparuta) primele trei dintre Tablouri drept Scena-de-Judecata, a doua drept prezentare a Judecatii-Solomonice, si a treia drept o alegorie a Fericirii (Norocului)....Motive colorate decorative leaga tablourile independente, iar in mijlocul unei benzi (panglici) se gaseste un cerb, care sare dintr-un Corn-al-Abundentei.
Mai tarziu au fost scoase la iveala inca deasupra acestor Picturi-Murale si Scene-de-Vanatoare. Cu toate ca sub panouri se gasesc urme de texte in limba germana, scenele sunt greu de interpretat individual; pana si intrebarea caror scopuri (sensuri) a servit magnifica Pictura Murala,executata desigur de un mester german, sau sas transilvanean, deci aceasta intrebare asupra scopului...n-a primit inca un raspuns cert, se considera totusi ca in acest spatiu - Picturi Murale asemanatoare se gasesc deasemenea in Praga si Augsburg - s-ar fi aflat o Bólda-de-Vanzare de Obiecte-de-Vanatoare....
Ca impodobirea spatiului sta oarecum in oarece legatura cu vanatoarea, pare sa sublinieze si Stucatura de pe tavan din anul 1694, caci pe aceasta - ca si pe unul dintre Tablourile-Murale - se gaseste un Calaret cu un Soim-de-Vanatoare pe brat.



Ce este de fapt cu Scenele-de-Vanatoare si faptul ca se integreaza intr-un ciclu mai larg de Alegorie-a-Norocului (Fortuna)) ne spune cu jumatate de gura si ea de fapt, in anul 1983 Julianna Fabritius-Dancu, in Albumul ei de Aquarele cu text, scos sub Redactia Revistei si Editurii (care nu exista!) Transilvania, un album mare si placut ca aspect, unde nu paginile, ci capitolele sunt numerotate...si anume la Cap. 30 intitulat Das Goldschmiedehaus (Casa Breslei Aurarilor) sa dam fragmentul despre casa nr. 22. pe care Julianna o numeroteaza casa nr.21.:


2.Julianna Fabritius-Dancu, Spaziergang durch Alt-Hermannstadt (Plimbare prin Sibiul-Vechi),Aquarelle, Zeichnungen und Text von Jul.Fabr.-Dancu(Acuarele, Desen si Text de J.Fabr.-Dancu),Herausgegeben von der Zeitschrift TRANSILVANIA, Sibiu 1983, Cap.30.:Das Goldschmiedehaus (Casa Breslei Aurarilor), fara paginatie...

[...]O alta priveliste comemorabila pe care ne-o oferaPiata Mica (Der Kleine Ring) sunt frescele la parterul Casei Nr.21 (!?corect: 22) vis-á-vis pe diagonala fata de Muzeul Farmaciei. Descoperite in 1957 cu ocazia reparaturilor unui magazin de legume (!Aprozar), si scoase la iveala prin specialisti, au aparut pe peretii curatatti ai fostului local comercial Compozitii Figurale bine intretinute, intre Campuri si Benzi Ornamentale cu Ghirlande de Flori si Animale Fabuloase..Imaginile peretelui de Sud arata o Scena-de-Judecata pe fundalul unei Piete-de-Targ medievale si o scena din Cartea Esther (Biblie, Vechiul Testament, G.S.vG), care este marcata ca atare si prin inscriptia:... in ihres Herzens Qual ledt den Kenig zum Abendmahl (in durerea inimii ei il cheama (pofteste, invita) pe Rege la cina). Pe frontonul unei cladiri asemanatoare unui palat sta anul 1631 ca valoroasa datare a intregului ansamblu de fresce.
Pe peretele de Nord se vede o Alegorie-a-Norocului (Fortuna de fapt...G.S.v.G) imaginata prin mai multe figuri, din care fiecare si-l cauta prin mijloace aparte; langa un Pescar citim: ich such's im Wasser (mi-l caut in apa) - drept singura inca recognoscibila scriitura; bucuriile Vanatoarei le intrupeaza un Vanator, cele ale Dragostei o Doamna (Dama? suna dubios? desi mai corect..G.S.v.G.) imbracata bogat, care poarta Gulerul-Stuart al modei de pe atunci. Goana-de-Mistreti, Vanatoare de Cerbi si Iepuri pictate ca Friza de jur-imprejur constituie inchiderea Picturii-Murale, (opera ) a carei arhitectura tratata perspectival si adancime in spatiu il legitimeaza pe Pictorul lor drept un artist al Renaissance, care lucreaza cu degradeuri coloristice fine, cu renuntarea la liniile de contur precise - asa cum sunt ele caracteristice pentru Pictura Murala a Goticului.
Decoratia-Fresca a spatiului ingust, acoperit cu bolta semicilindrica in cu penetratii (Stichkappentonnengewölbe) spune ca acesta apartinea de o Casa-de-Patricieni - la Cetatenii de vaza si bogati o astfel de Podoaba-Murala era la Moda si la Cetatenii de vaza si bogati in Sibiul (Hermannstadt) secolului 17.


Stiri deosebit de noi nu aduce nici Topografia Monumentelor din Transilvania (editie bilingva, germana/romana), 5.1.1. Municipiul Sibiu, respectiv autorii ei, Alexandru Avram si Ioan Bucur...in cazul de fata articolul se datoreaza lui Ioan Bucur. Se da, cum am mai spus, aici o reproducere foto,respectiv o pata alb/negru din care nu se poate vedea nimic...nici cu lupa, nici cu telescopul...se ghiceste un Blazon eventual dublu, unde parca parca ar exista intr-un camp un cerb ridicat in picioare, fals: o mana cu trei roze iar in celalalt se pare o columba, un porumbel...parca...Combinatia asta o avem insa pe Epitaph-ul din Biserica Evanghelica...E important de stiut pentru ca cerbul in sine n-ar spune prea mare lucru...apare pe multe Blazoane...doar combinatia cu porumbelul ne mai ajuta sa restrangem aria.


3.Denkmaltopographie Siebenbürgen 5.1.1. Stadt Hermannstadt. Die Altstadt/....Municipiul Sibiu.Centrul istoric, Elaborat de Alexandru Avram si Ioan Bucur, editat de Christoph Machat, 1999, Rheinland-Verlag GmbH Köln/Editura Rheinland Köln, pg. 112:


Piata Mica nr.22
Sec.XV-XVI; sec.XVII; sec.XVIII

Cladirea este compusa din trei corpuri, din care doua, unificate, alcatuiesc o incinta (s+p+1). Fatada transformata la parter (care este apareiat cu bosaje in registre cu grosimi alternate) avea pana in deceniul sase al sec XIX. o loggie deschisa. La etaj cele sase ferestre traditionale sunt impartite in opt ochiuri. Portalul in arc de cerc, cu borne laterale de piatra, pastreaza poarta de lemn de factura baroca. Acoperisul consta dintr-un tronson acoperit in doua ape, cu coama paralela cu fatada, cu atic inaltat cu trei goluri si un fronton trapezoidal care are doua ferestre cu ancadramente liniare. Cursiva pe patru laturi si scara in doua rampe cu goluri in arc maner de paner, amplasata in aripa posterioara, au fost realizate in sec.XV. Pivnitele sunt boltite semicilindric, cu nise, penetratii si dublouri, si ajung la nivel spre gradina din spate datorita denivelarii terenului.
Pivnitele inglobeaza resturi ale primelor doua incinte fortificate. Incaperea boltita semicilindric din extremitatea dreapta a fatadei este decorata cu o fresca datata 1631 infatisand o scena de judecata, o imagine biblica, una alegorica si o scena de vanatoare.
La partea superioara plafonul boltit a fost decorat cu un blazon din stucatura policroma, datat 1694.
La etaj se afla incaperi boltite semicilindric si cu penetratii , precum si cu tavane drepte cu stucaturi baroce. Acoperisurile intr-o apa spre curte prezinta cosuri de fum traditionale si lucarne dreptunghiulare.
Prin aripa posterioara un pasaj cu scara de lemn, cu lambriuri, conduce spre gradina unde fatada inalta, cu suprafete reduse de ferestre, este ritmata de contraforti, in mare parte adaugati.
La nivelul de jos se vad urme de zidarie de piatra.
Gradina este impartita transversal de un zid medieval de aparare in care s-a practicat o poarta cu scara de piatra cu doua rampe divergente (sec.XVIII).
Un al doilea zid medieval delimiteaza gradina de parcela din str. Ocnei 10.
ntre cele doua randuri de ziduri se afla corpul C.
I.oan B.ucur


revin: Cipresii din text se PARE ca se observa in Blazon, desi se confunda cu LAURII, tot pe acolo, in coroana, dar cipresii sunt inalti si ingusti, cresc mult in sus..
Blazonul cu mana cu trei ROZE este blazonul Casei, Familiei din Rosenau, Rosenauer .Castelul Rosenau/Râsnov are ca stema o mana (uneori lipseste mana) cu 3 ROZE.
Aici avem o mana cu palma in sus, care tine intre deget finut 3 Roze:

Wappen Rosenauer.de Rosenaw.bearbeitet


celalat BLAON im da de fapt cele mai multe batai de cap.
Reprezinta oarece prunc pe aripile? langa? o LEBADA (Amor si Leda?) tinand cu o mana dragastos gatul lebedei.


deci n-ar fi Blazon ci Alegorie, emblematica pura. Casatorie. DACA NU apare blazonul sotului, inseamna ca Rosenauerin aduce aceasta CASA in noua familie. Parca numai pana in 1695 , apoi se muta in Casa Mica de Piatra Lulay.. apoi 1697 moare noul sot, Valentinus.

Se pare ca Anna Maria Rosenauer era ACUM vaduvita dupa Johannes Wayda, si nu poate sa astepte anul de doliu, trebuie sa se marite ACUM, in data de 11.Nov. 1693, de aceea TEXTUL: vaduva- ELEGIE (trist) concomitent cu CASATORIA (bucurie ).
In 1694 intra noua familie in Casa aceasta NOU RENOVATA, unde schitele pentru fresce sunt facute de prietenul lui Valentinus Frank von Frankenstein(Junior?, trebuie sa vad), Johannes Czabanius/Zabanius, prin innobilare numit Johannes Sachs von Harteneck.


PARE tot mai clar ca 1631 NU ESTE DATARE de Fresca..Are alta semnificatie.Ma intreb in legatura cu 1631 pe una din fresce: SCENA de JUDECATA.. .



Harteneck a avut de altfel cel putin trei case. Casa in care a locuit constant este in Circulus Parvus/ Kleiner/Ring/Piata Mica
Das kleine Stenerne Lulay-Haus/Casa Mica de Piatra Lulay
care exista pe locul iúnde in 1867 s-a construit Gewerbevereinshaus/Casa Asociatiei Intreprinderilor, acum Casa Hermes, Muzeu Binder.Alta, cea care a fost inainte de casa Filek..Si mai exista o urma de casa..trebuie s-o cercetez.


DAR: tot aici:
1695. 6 .Junius Valentinus Frank von Frankenstein Junior ( *20.10.1643 +27.09.1687) locuieste hotarat si sigur in tocmai in aceastaDas Kleine Steinerne-Lulay-Haus/ Casa Mica de Piatra Lulay, (Casa Hermes) impreuna cu sotia nascuta Rosenauer. (Ioan Albu: Inschriften-Hermannstadt, Inschr. Nr. 270 S. 241.)

http://patrimoniu.sibiu.ro/cladiri/piata_mica/99

Dovada sta pe zid in piatra scrisa:

http://www.patrimoniu.sibiu.ro/images/uploads/cladiri/piata_mica_nr11_placi.jpg


http://www.patrimoniu.sibiu.ro/images/uploads/cladiri/piata_mica_nr11_placa_2.jpg




Inseamna ca s-a mutat aici in 06.06.1695, venind de la Sala Fresca.
Insa AICI cam era CASA COMITILOR traditionala.

Si atunci, unde naiba a locuit Harteneck?
Putea sa locuiasca DUPA 1697 aici la Casa Mica de Piatra Lulay.

In orice caz CRIMA s-a petrecut in Casa LUI in Kleiner Ring/Piata Mica, nu in Großer Ring/Piata Mare (aici e Casa Filek)
Si tocmai 1703 cand este arestat din casa de pe Kleiner Ring/Piata Mica este luat. Asta o scrie ROTH in romanul lui dupa documente autentice.

Casa Filek (certitudine: Familia Haupt) e intai vanduta? (istoriografia e imprecisa aici) si rascumparata peste cativa ani?
UNDE au locuit atunci?
Si ce sens are? cred ca a revenit unui frate de-a lui Elisabeth, acesta a murit si i-a revenit ei.Dar NU azi vindem, maine cumparam din nou..

In aceasta perioada sa fi locuit la actuala Casa Filek?

Sau nu e vorba de mutari, ci numai de RENOVARI?

Si atunci DE CE mereu si SOTIA?

Sau au tot facut Frankenstein si Harteneck ROCADA, schimb de case intre ei?

Ca sa se incurce si mai mult povestea.

Mai apare cel putin o Casa Valentinus Frank von Frankenstein:

Istoric:

Dup? unele surse, la sfâr?itul secolului al XVII-lea casa se aflase în proprietatea comitelui Valentin Frank von Frankenstein care era ?i proprietarul casei de la nr. 6 din Pia?a Mare. Frankestein ?i-a fondat aici o bibliotec? bogat? ?i a organizat la parter o galerie de portrete ale principalelor personalit??i sibiene (A.Avram - Ghid de ora? Sibiu, Editura Sport-Turism 1983 pag 71)
http://patrimoniu.sibiu.ro/cladiri/balcescu/198


referitor la Tema Principala.

Avem totusi castigata o CERTITUDINE.

Casa a apartinut Annae Mariae Rosenauer(in) vaduvita dupa Johann Wayda si recasatorita cu Valentinus Frank von Frankenstein Jun.





Si nu uitati LINK-ul WOLFF cu poze de pe Facebook dat de @Ann mai sus, parca pana acum sunt peste 1300 poze:

Fotos von Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemälden und Grafiken
http://www.facebook.com/media/set/?set=o.312666005441702&type=3

Nu uitati sa dati un ochi pe aici:

Sibiu Patrimoniul Istoric.Cladire de cladire cu ISTORIC
http://patrimoniu.sibiu.ro/ro







Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Return to Sibiul Vechi

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 8 guests

cron