Sibiul si legende...
33 posts
• Page 2 of 3 • 1, 2, 3
Acum eu am auzit povestea altfel... A fost ucis de un boier maghiar sau secui (nimic impotriva minoritatilor-nota bene ca sa nu aud povesti) caruia Mihnea ii pangarise fiica. Poate fi valida si varianta asta,
We will always be so much more human than we wish to be...
|
|
(sau sarb...vide text in link-ul de jos...( sport national:...parca si la Olimpiada din 1914 de la Sarajevo in Bosnia austro-ungara ...)... 1.Inafara de mormant si Piatra de pe...aveti in Biserica Evanghelica in Ferula Cronica Mare pe perete...unde este mentionat evenimentul.precis..cu data si ceas... 2. in 10 minute mai cititi si asta inca odata..altfel vedeti treaba acum, dupa ce cunoasteti ceva istorie Cibinium/Hermannstadt/Sibiu...Si se pare ca are dreptate autorul pe care n-ati prea vrut sa-l cititi la lecturi obligatorii in Liceu (sursa lui este tot o scriere germana (saseasca) ce-i cade intamplator in mana acolo la el acasa). Cititi de aici sa va dati seama ce si cum...oarecum...abia la urma ajungeti la Sibii unde sta scris... http://ro.wikisource.org/wiki/Mihnea_Vod%C4%83_cel_R%C4%83u#II_-_CURTEA_DE_ARGE.C5.9E Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland PS...de fapt se pare ca a fost ucis chiar in fata Capelei St Ladislaus, inainte de a ajunge la Turnul Preotilor...Daca a pangarit fiica...e clar..dar avea si alte bube pe cap...toti conjuratii sunt de la el din tara veniti...si calca legile ospitalitatii Cibiniense...sunt imediat pedepsiti conform Jus Gladii Majus.... anexa: Biserica Evanghelica, Ferula piatra de mormant cu doua inscriptii: latina si slava-veche (ultima in chirilice) + opiatra separata cu inscriptie in versuri (distichuri)latine A Sepultura Mag(n)ifici/ ° do(mi)ni ° Michaelis ° Waywode ° tra(n)salpi(n)i ° hic ° Cibi(n)y/ ° in ° die ° beati ° gregor/ry ° pape ° per ° Aksscit ° dolose ° i(n)terfect ° A(nno) ° d(omini) ° 1 ° 5 ° 1 ° 0 ° B I(ESV)S// CH(RISTV)S C (slava-veche)... (textul slavon-chirilic nu-l pot copia, imi lipsesc literele speciale, nu am decat grecesti)... D NI/KA Mormant al inaltatului Domn Michael, Voievodului Transalpin(ei), care aici in Cibinium in ziua sfantului Papa Gregorius a fost ucis miseleste de catre Akschit in anul Domnului 1510 (A) Jesus Christus (B) Servul Domnului, marele Michael, Voievod si Stapanitor al Tarii Ungrovlahice, fiu al marelui Voievod Vlad, a murit prin mila Domnului in anul 7018 (1510) in ziua a 12-a a lunii Martie (C) Victoria (D) dupa: Ioan Albu, Inschriften de Stadt Hermannstadt aus dem Mittelalter und der frühen Neuzeit, Hora Verlag, Hermannstadt. 2002, pp. 30-31 mai exista un epitaph cu distichuri in limba latina... Dar sunt in aceeasi carte citata a lui Ioan Albu, cateva observatii.:.. Potrivit Chronistului din Hermannstadt Michael Siegler, care a trait putin mai tarziu, Mihnea a fost ingropat in Biserica Dominicana.Totusi nu este de acceptat ca Mihnea sa fi fost adus abia mai tarziu in Biserica Parochiala a Orasului. Toate izvoarele pornesc din manuscrisul pierdut al Chronistului Michael Siegler si designeaza versurile drept epitaph......rezumand...(eu) se pare ca epitaful in versuri s-a aflat initial in Biserica Dominicana (a 2.-a, cea de la Ursuline!)....dupa Albu, pg.34 Alexandru Odobescu recurge in novella lui la un procedeu ceva mai rar in fictiunea pura..citeaza si da trimiteri la Izvoarele Istorice..printre altele si la mai-sus-amintitul (Michael) Siegler, Chronistul din Hermannstadt, al carui manuscris e considerat disparut acum ( de ce?...e pe undeva, dar le este lene sa caute, sau nu stiu sa descifreze textul si o lasa balta...)...il gasiti in notele la subsol ale textului literar din link-ul de mai sus... |
|
Inca o poveste care mie imi place super mult legata de Sibiu!
In multe cronici se spune ca fortificatia Sibiului era extrem de buna, iar orasul in sine era foarte bine aparat (de zid) si foarte strategic pus (avand mlastini la nord si vest). Sibiul a fost de nenumerate ori atacat de turci, tatari, huni si alte natii. Insa foarte greu s-a patruns in oras. De fapt, se spune ca nici nu a fost cucerit vreodata Sibiul. Prin vara, citeam o carte, mai degraba am rasfoit-o, despre istoria Sibiului si scria ca Sibiul a fost o singura data ocupat intr-adevar de dusmani, pentru o singura zi (sau doua, nu mai tin minte). Si anume de turci. Printr-un plan de genul "calul troian" au reusit sa invadeze orasul si sa-l mentina sub ocupare. Insa in timp record, turcii au fost izgoniti din Sibiu, iar ca trofeu pentru invingerea turcilor, singura ghiulea de la catapulta, care a strapuns zidul bisericii evanghelice din piata huet, a fost pus pe perete in biserica. Si azi se mai poate vedea acea ghiulea agatata acolo. Daca gasesc vreo poza prin fisierele mele, o sa pun. Enjoy the silence
|
|
Fly, exista o ghiulea de tun (sau cel putin o bila mare neagra), undeva sus, in partea catre gara, in zidul bisericii de la Ursuline.
Despre partea ca a fost cucerit o singura data de catre turci, nu stiu cat e de adevarat, eu stiu ca a fost distrus cel putin odata, in timpul marii invazii tatare din 1241(nu stiu dc avea zid atunci). Singura cetate din Transilvania care a scapat atunci, a fost Rasnov-ul. Dl Georg, probabil ca ne poate spune mai multe. |
|
E si aia de la Ursuline. Dar mai e inca una mai mica agatata acuma in biserica evanghelica.
Enjoy the silence
|
|
1. Turcii n-au cucerit niciodata Cibinium/Hermannstadt...
Cand toata Europa tremura si nu stia ce sa faca cibinienses i-au bubuit pe turci de nu s-au vazut... Orasul a fost asediat insistent de catre turci...degeaba...n-a cazut: 1432, 1437( asediat, apoi Comes Cibiniensis Andreas Trautenberger bate Avantgarda turcilor in camp deschis) , 1438 timp de 8 zile asediu sub conducerea Sultanului Murad al II.-lea(Papa Eugenius IV.: mentioneaza Cibinium/Hermannstadt drept Bastion-de-Aparare al intregii Crestinatati, 1438)... Aici trebuie neaparat mentionat numele lui Georg Hecht (numit si Chwkas) eroul absolut al Orasului care i-a bubuit de doua ori...odata singur(1493, Turnu-Rosu), sasii ajutati de Ciobanii din Marginime (Pastores pe Chronica Mare de pe Perete la Biserica Evanghelica), si odata impreuna cu banus Kiniszi, Comes de Temeswar(Timisoara)....Hecht= Csuka=Stiuca, de aici Chwkas=Csukás=von Hecht, de aici blazonul familiei cel putin doua ori conferit de Regii Ungariei ...il avem pe placa-de-mormant in Ferula Bisericii Evanghelice...unde noi, toata familia, ne-am facut pelerinajul omagial in sept.2005, fie-i tarana usoara...: http://www.sibiul.ro./forum/files/georg-hecht.jpg inca nu se stie clar daca Georg(ius) Hecht 1444-1446 /Magister Civium Primar al Cibinium/Hermannstadt este identic cu Georg(ius) Hecht (II.?), Magister Civium Cibinensis (Primar in Hermannstadt 1492, apoi reales 1495) aici pe placa-de-mormant-de marmura-rosie (+ cca. 20.02.-11.04 1496)...In memoria colectiva se suprapun...dar fiecare la randul lui, daca sunt doi...i-a bubuit pe turcile tiptile... Georg Hecht nu este Cetatean de Onoare al actualului Oras Sibiu...si nici-o strada din Sibiu nu-i poarta numele.. 1453...imediat dupa cucerirea Constantinopolis...urmatorul obiectiv turcesc nu era Wien (Viena), nu era Buda sau Pest, nu era Venetia...nu era Praga....era Cibinium/Hermannstadt...Avem scrisoarea episcopulului Samile refugiat din Constantinopolis in Valachia 1453...ei (turcii)vorbesc peste tot aici (Constantinopolis) ca urmatorul (oras de cucerit) va fi Cibinium/Hermannstadt... Fain...si nimeni nu stie ce visuri aveau muslimii pe atunci...deci nu Viena, Praga, Venetia, Pest sau Buda...nu Roma, ci ...Hermannstadt...Parca nici n-aveau gust rau...or fi stiut ei mai bine ce importanta strategica avea orasul...si nu puteau ierta ca au fost aici nenumarate ori bubuiti si umiliti...singurul oras de pe acilea pe care nici nu l-au mirosit...da Neppendorf/Turnisor in coasta orasului, da...dar nu era Hermannstadt... Dusmanul cel mare....Principatul Transilvaniei...l-a cucerit si l-a stors si l-a umilt si batjocorit...sub Bathory, prin inselaciune... (Principatul Transilvaniei si Episcopatul de Alba Julia au fost de fapt cei mai mari dusmani potentiali ai Libertas Cibiniensi)... Si in 1848 trupele revolutionare ale lui Bem (Orasul era de partea Imparatului, care era totodata legal si Rege al Ungariei si Princeps de Magnu Principatu Transilvaniae....sasii erau de partea Legii)... 2.Da...1241 tatarii de doua ori...odata la intrare in jaf in Europa, odata la iesire...Cu ajutorul Comes de Rodna (baza Vltrasiluanae pentru argint si moneta) pe care-l obliga sa participe la raidul prin zona Vltrasiluanae parca tot cu 500 calareti...Daca nu ma insel se numea Arnold(us).... Acum (1241-1242) fug din Cibinium Ordinele Calugaresti...Dominicanii (domini canes= cainii Domnului), numiti si Praedicatores infiintati in Cibinium ?1224-1225 primul lor Abate este Theodoricus, cel care devine Episcop de Milkovia, 1229 scrisoare al lui catre secui ...si careEpiscop la dorinta lui expresa isi pastreaza si Scaunul de Abate al Manastirii Dominicane, deci nu renunta la Cibinium...)) aici extra muros (inafara zidurilor), cam pe locul actualei Capele a Crucii (dupa fuga din 1241-1242 din fata tatarilor se vor reintoarce). Praemonstratenser(-innen) (Nonne,calugarite, poate la Biserica Azilului, deci tot extra muros atunci)) se pare ca nu se mai intorc...si asa ramane domus in grija Cetatii pana 1292...cand devine Azil cu Biserica sub Ordinul de Sanctu Spiritu....primul Abate parca este magister Valther(us).... 3. Ati uitat cea mai evidenta ghiulea...mare si frumoasa pe Ratthurm/Turnul Sfatului... 4.Explicatia oarecum prozaica....exista credinta oarecum sintetizata in zicala traznetul (aici ghiuleaua) nu cade de doua ori in acelasi loc.... Si acest semn, ghiuleaua are valoare de tabu pentru eventualele ghiulele care ar avea pofta sa vina...si de totem pazitor pentru turnul sau cladirea in care este zidit cu grija si intentie...(Si asta cu mult inainte de Claude Lévy-Strauss cu antropologia lui foarte la moda in anii existentialisti 60')... Deci este o masura preventiva...sunt amuletele pazitoare...si necesare... Cred ca va dati seama ca ghiulelele nu s-au incastrat singure in zid...dupa lovitura...ar fi cazut la pamant... Si ramane deschisa problema...daca apar prin lovitura reala in zona, sau pur si simplu preventiv incastrate, fara ca turnul sa fi fost real lovit si tocmai de aceasta ghiulea...Dar reteta functioneaza numai cand ingredientele sunt autentice...s-ar putea sa fie obiect preluat din atac real... .desi. ..iarasi...ghiuleaua din Ratthurm/Turnul Sfatului are un diametru cam mare...daca consideram asta, ar trebui sa ne inchipuim un tun din bronz, a carui teava ar avea un diametru exterior imens...diametrul ghiulelei + 2x grosimea peretelui tevii de tun, care trebuie sa fi avut o carne de vreo 10 cm buni, deci 2x10 cm+ ghiuleaua-diametru...cam maricel...nu?... Parca Istoria Reala este mai palpitanta si mai cu carne...decat unele legende si mituri subculturale Draku-La el A ca sa fie....(nu va chinuiti sa descifrati sensul...cititi asa cum este!) Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland Last edited by Retras la cerere on 23.02.2008 01:18, edited 2 times in total.
|
|
ce frumos le povesteti park ma luat valu k la ora d istorie Park ii vad p turci in juru mesei planuind
|
|
Daca tot va plac povestile uite niste completari la cele spuse de dl Georg:
http://www.armyacademy.ro/revista4/rev4_art12.html Referitor la confruntarea dintre ghiulele si ziduri: http://www.flickr.com/photos/nigeandpat/2067837865/ http://x88.xanga.com/117b93240563051644704/b34652731.jpg http://mp_pollett.tripod.com/aurel12.htm http://photos.igougo.com/pictures-photos-b10020-s2-p98510-Cannon_Ball.html http://www.wm.edu/niahd/journals/index.php?browse=image&id=6963 http://www.google.ca/search?q=sibiu+istorie+cucerit&hl=en&start=10&sa=N http://www.travelpod.com/travel-photo/heatheravan/2005/1121683260/dsc03229.jpg/tpod.html |
|
Pe asasinul lui Mihnea "cel Rau" il chema Dimitrie Jaksic (Iakshich se pronunta).
Evenimentul este mentionat (ca fapt pozitiv) intr-un letopiset din Tara Romaneasca. Ori al lui Greceanu, ori cel cantacuzinesc. Nu mai stiu. Ghiulele mai sunt incastrate in Bastionul Soldisch, portiunea spre Sos Alba Iulia. |
|
Cel mai cunoscut obiectiv din capitala culturala europeana, Podul Minciunilor, este inconjurat de patru legende, toate plecate de la asemanarea dintre denumirea initiala a podului in germana si cea actuala. „Trecerea pe sub Podul Minciunilor este iluminata noaptea de trei lanterne si pazita de trei santinele“, scria, in a sa Cronica a orasului Sibiu, Emil Sigerus, in dreptul datei de 24 noiembrie 1771. Dupa mai bine de 200 de ani, podul, care a fost reconstruit intre timp, continua sa fie la fel de important pentru Hermannstadt.
Cei mai multi localnici evita sa spuna vreun neadevar cind trec pe pod, pentru ca se tem ca acesta va ceda sub greutatea minciunii lor. Batrinii spun ca podul are urechi, o putere greu de imaginat si multa intuitie, asa ca, la fiecare neadevar rostit, podul incepe sa geama din toate incheieturile, iar intr-un zgomot care-ti da fiori, balustrada incepe sa cedeze. In citeva minute, podul aduce mincinosul cu picioarele pe pamint, la propriu si la figurat. Minciuna se dovedeste mai tare decit lemnul sau fierul, iar podul se rupe sub greutatea ei. Podul Minciunilor reprezinta unul dintre simbolurile orasului Sibiu si este primul pod din fier forjat din Romania. El a fost reconstruit in fier in 1859 de catre Fredericus Hutte, dupa ce cronicile vorbeau inainte despre un pod din lemn. Pentru ca a fost primul care nu era construit pe piloni, i s-a spus si „podul culcat“. Cum in limba saseasca cuvintul „culcat“ (lugenmarchen) era omonimul cuvintului „minciuna“, podul a inceput sa fie numit de catre localnici „podul minciunilor“ si asa au aparut legendele care-i justifica denumirea. |
|
Povestea cu Hermann si pielea de bou nu are cum sa fie reala. Ea face parte, ca si legenda mesterului Manole, dintr-un spatiu comun antropologic. Aceste legende au circulat si au existat in tot spatiul central european si mediteranean. Si Cartagina a fost la fel intemeiata, tot cu o piele de bou. Eu le numesc legende de intemeiere. asa orasele se legau de o traditie, de o cultura. se pozitionau, se identificau. isi legau astfel identitatea de cultura occidentala, de orasele central-europene.
|
|
Dar exista o treaba reala cu Judecata-de-Hotar...tipic germanica..o intalnim si la scandinavi (vikingii liberi si razboinici)...ca si aici in Vltrasiluana cu infiptul de catre doi Comites din Adunarea-pe-Hotar a doua spade de o parte si de alta a hotarului proaspat (re)stabilit...O s-o povestesc....e ISTORIE si nu isterie...si obiceiul este ultravechi... Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Söflingen, Deutschland |
|
|
|
|
|
33 posts
• Page 2 of 3 • 1, 2, 3
Who is online
Users browsing this forum: No registered users and 1 guest