SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING

Lansare carte. Poetul sibian Dan Danila: Atlantida exista

Concerte, expozitii, evenimente sportive sau orice alta manifestare de care tu ai aflat spune-o si celor de langa tine.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 16.10.2011 16:39
1.


Dan.Danila.2.jpg
Dan.Danila.2.jpg (24.95 KiB) Viewed 9452 times

http://de.wikipedia.org/wiki/Dan_Danila
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_D%C4%83nil%C4%83
http://en.wikipedia.org/wiki/Dan_D%C4%83nil%C4%83
http://fr.wikipedia.org/wiki/Dan_D%C4%83nil%C4%83

Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania Filiala Sibiu:
http://uniuneascriitorilorsibiu.ro/

Fost elev la Liceul de Arta si Muzica Sibiu:
http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?f=2&t=4517

Pagina Personala cu texte si imagini..gasiti si multe vederi vechi din Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu, colectia dansului se pare ca depaseste in cantitate si calitate renumita colectie al lui Horia Tipurita, cea donata Muzeului Bruckenthal:
http://www.dan-danila.de/


Poetul si traducatorul sibian Dan Danila (domiciliat in Germania Leonberg/Stuttgart) isi lanseaza la Sibiu volumul de poeme.

Eveniment Cultural sibian luna octombrie 2011 Lansare de carte ( +autografe)

Dan Danila: Atlantida exista Cluj,Editura Limes ,2011


Locul: Sibiu, Biblioteca Astra, Corpul B

Data :Lansarea va avea loc marti,18 octombrie 2011 ora 17




este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, Filiala Sibiu,(aici gasiti si infos biografice) KLICK pe imagine, apoi o data desfacuta, colt-dreapta-sus dreptunghi-cu-sageata KLICK:




aici aveti o selectie de texte din volumul care va fi prezentat, KLICK pe imagine, apoi o data desfacuta, colt-dreapta-sus dreptunghi-cu-sageata KLICK:

Dan Danila: Atlantida exista




aici aveti o selectie din traducerea magistrala a lui Francois Villon, facuta de Dan Danila, traducere care uneori mi se pare cea mai buna transpunere in limba romana, mai buna chiar decat celebra traducere facuta de Romulus Vulpescu:




FRANÇOIS VILLON — BALADE

în române?te de Dan D?nil?

http://www.dan-danila.de/villon.html

introdus in galeria traducatorilor din Francois Villon pe pagina
Société François Villon (traducatorii alfabetic pe tari)
http://www.utm.edu/staff/globeg/villon.shtml


Balada doamnelor de alt?dat?


Pe unde-s, prin ce ??ri de vis,
Flora, romana-ncânt?toare,
Alcibiada sau Thais,
Ce fost-au bune veri?oare,
Echo, dând zvonuri chem?toare
Pe stânci ?i ape spre liman,
Frumoas? de pereche n-are?
Dar unde-i neaua din cel an?


Dar în?eleapta Helois?
De dragu-i, cât a p?timit
Pierre Abelard la Saint Denis,
Scopit ?i-apoi c?lug?rit.
La fel, Doamna ce-a poruncit
S? se înece Buridan
În sac ?i-n Sena azvârlit?
Dar unde-i neaua din cel an?


Regina Blanche ca floarea-nvoalt?
Cântând cu voce descântat?,
Betris, Alis, Berte cea înalt?,
Erembourg, doamn?-n Maine odat?,
Lorena Jeanne, nevinovat?
De englezi ars? la Rouan,
Unde-s, Fecioar? preacurat??
Dar unde-i neaua din cel an?


Prin?e, nu întreba pe unde,
Nici de al vremilor noian,
Doar un refren î?i va r?spunde:
Dar unde-i neaua din cel an?



Balada domnilor de alt?dat?
urmând zisele dinainte



Unde-i Calist al treilea, care
Ca ultimul cu-acest blazon
Doar patru ani fu pap?, oare?
Alfons, rege în Aragon
Sfiosul duce de Bourbon,
?i Artus, duce de Bretaigne,
Carol, al ?aptelea pe tron?
Dar unde-i mândrul Charlemagne?


A?i?deri, regele scotist
Cel ce avea, precum se ?tie,
Jumate chip ca de-ametist,
Din cre?tet pân? la b?rbie?
Al Ciprului domn und’ s? fie,
Ori riga Spaniei, sunt ani
?i numele-i uitai, vai mie?
Dar unde-i mândrul Charlemagne?


Nu zic de al?ii, tac mai bine,
De?ert?ciune-i lumea toat?.
S?-nfrunte moartea n-are cine,
Ori s-o amâne, nici cu plat?.
Dar a? mai întreba o dat?:
Lancelot, duce de Behaigne
Unde-i? dar spi?a lui bogat??
Dar unde-i mândrul Charlemagne?


Unde-i Claquin, bravul breton
Sau contele Delfin d’Auvergne
Ori r?posatul d’Alencon
Dar unde-i mândrul Charlemagne?



Balad? cu acela?i tâlc
în vechiul grai frâncesc



Dar sfin?ii-apostoli undi-s oare,
Cu patrahire, strai bogat,
Încin?i cu stole ?i stihare,
Ce-l iau de gât pre necurat
Încins de r?u ?i de p?cat?
Ca orice om de rând s-au frânt,
Cu to?ii lumea o-au l?sat:
Ca pleava spulberat?-n vânt.

Dar din Constantinopol cei
Chezari cu pumnul daurit,
?i înc?, riga Franciei,
Între to?i regii-mpodobit
Ce pentru Domnu’ a ctitorit
Loca? de-nchin?ciuni preasfânt?
Fost-a la vremea lui sl?vit?
Ca pleava spulberat?-n vânt.

Ci undi-i, din Vienne ?i Grenobles
Delfinul scump, viteaz; ?i mai,
Cei din Dijon, Salins ori Doles,
Domnii ?i-odraslelele de crai
Cu oameni, curte ?i alai,
Crainici, trompe?i, urma?i? ei sînt,
Oricât se ghiftuir?, vai,
Ca pleava spulberat?-n vânt.

Prin?ii a?i?deri mor?ii-s da?i
Ca orice om de pre p?mânt,
Geaba îs tri?ti ori mânia?i, –
Ca pleava spulberat?-n vânt.




Balada ?i pova?a frumoasei coif?rese
la fetele de dragoste



Deci cuget?, Mânu?ereas?,
Ce te-am ?colit când erai jun?;
?i tu, Blanche, Pingel?reas?,
Acum e vremea cea mai bun?:
Cu amândou? mâini adun?,
De cru?i b?rba?ii, ai gre?it,
C? vremea babei va s-apun?
Ca banul scos din circuit.

?i tu mândr? Cârn???reas?
Ce d?n?uie?ti cu dib?cie,
Tu, Guillemete, Tapi?ereas?,
Nu-mi râde sfatul, c-o s? vie
Vremea s?-nchizi la pr?v?lie;
B?trân?, când te-ai ve?tejit,
Doar popi c?run?i o s? te ?tie,
Ca banul scos din circuit.

?i tu Jeaneto, Scuf?reas?,
Vezi s? nu pici în la? cumva;
Catrino, ce croie?ti m?tas?,
B?rba?ii nu-i mai alunga:
Cine-i urât?, s? nu stea,
Cu zâmbete tot i-a momit.
Doar hoa?ca nimeni nu o vrea,
Ca banul scos din circuit.

Fetelor, pricepe?i odat?
De ce m-am plâns ?i jeluit:
C? nu-s de nimeni c?utat?,
Ca banul scos din circuit.


Dubl? balad?
cu acela?i tâlc


Iubi?i, de-aceea, cât v? place,
Fi?i veseli ?i petrec?re?i,
C? pân’ la urm?, orice-a?i face,
Capetele vi le pierde?i.
Nerozi ajung cei prea iube?i:
Salmon c?zu-n idolatrie,
Samson în tagm? la orbe?i.
Ferice-i care nu le ?tie !

Orfeu, care din flauturi
?i din cimpoi da zvon vr?jit,
De câinele cu patru guri,
Cerber, aproape fu-nghi?it.
Narcis, c? prea mult ?i-a iubit
Chipul cel plin de ging??ie,
În pu? adânc s-a pr?bu?it.
Ferice-i care nu le ?tie!

Sardana, cavalerul care
Creta în lupte-a cucerit,
Î?i puse strai de ?es?toare,
Printre muieri, la r?zboit.
David, crai ?i profet vestit,
La b?i o coaps? durdulie
V?zând, pe Domnul l-a hulit.
Ferice-i care nu le ?tie!

Amon c?zu în dezonoare,
(Cic? pl?cinte a mâncat),
Cu Tamar, ce ru?ine mare,
Chiar sora lui, urcând în pat.
Irod, (nu-s basme), l-a scurtat
Pe Sânt Ioan de sc?fârlie,
Doar pentru dan?uri ?i cântat.
Ferice-i care nu le ?tie!

De mine, bietul, s? mai zic:
M-au b?tut gol, ca pe-un mi?el,
Ca rufa-n râu, n-ascund nimic.
Cine mi-a dat amaru’ acel
Decât Catrina de Vaucelles?
Noel, când luam pe sc?fârlie,
La praznic fu p?rta? ?i el.
Ferice-i care nu le ?tie!

Dar tinerelul ?sta oare
De fete crezi c? s-ar l?sa?
Nici de l-ai arde la frigare
Ca pe-un c?l?r pe m?turi, ba!
Prea-s dulci ?i au pe vino-’ncoa’.
Dar s? le crezi, e nebunie,
Blonde ori brune-s tot a?a.
Ferice-i care nu le ?tie!



Balad? ce a f?cut-o Villon
la ruga mamei sale
spre a se închina la Maica Domnului


St?pân?-n cer ?i pre p?mânt regin?,
Împ?r??ind a iadului genune,
Prime?te-o pe umila ta cre?tin?,
?i printre drept ale?ii T?i m? pune,
Chiar de mi-e via?a doar de?ert?ciune,
Iar darul T?u, St?pân?-’ndur?toare
Pentru p?catul meu e mult prea mare,
Dar f?r? el nu-i suflet s-aib? parte
De rai; nu-s ademenitoare;
În asta voi a crede, pân’ la moarte.

C? sunt a lui d?-i Fiului t?u veste,
Prin mila lui s? ?tearg’-al meu p?cat
Ca Eghiptenei, ce iertat? este,
Ori Teofil, de vin? cur??at
Numai fiindc? tu te-ai îndurat,
Char de s-a fost la diavol juruit.
Fere?te-m? de r?ul cel cumplit,
Fecioar? ce-ai fost vrednic? s? poarte
Trupul cel sfânt, în slujbe preasl?vit:
În asta voi a crede, pân’ la moarte.

Biat? b?trân?-s, cu p?cate grele,
?i carte n-am, sunt o ne?tiutoare.
În mân?stirea parohiei mele,
V?z rai pictat, cu harfe sun?toare
?i-un iad cu p?c?to?i în cazn? mare;
Unul m? bucur?, cel?lalt m?-’nfioar?.
D?-mi bucuria doar, scump? Fecioar?,
Ce-o caut? p?c?to?i cu vie?i de?arte.
Plini de credin?? ?i smerire, doar?
În asta voi a crede, pân’ la moarte.

Virgin? prin care s-a z?mislit
Isus, al lumii domn f?r? sfâr?it.
Luând p?catul nost’ ne-a mântuit,
La noi s-a coborât ?i mil?-’mparte.
Ofrand? mor?ii, scump vl?star ceresc,
Nou? St?pân, precum m?rturisesc:
În asta voi a crede, pân’ la moarte.




Balada lui Villon pentru amanta lui
(Balada care se termin? în R)



Fals? frumuse?e, scump e-al t?u dever,
Rea f?r? margini, de-un dulceag amar,
Amor mai crâncen ca un dumicat de fier,
Numele ?i-l pot spune, sigur c? dispar:
Chin pref?cut în farmec, inimii calvar,
Orgoliu ascuns, prin tine oameni mor,
Iar ochii t?i n-au mil?; legea cere doar
S? nu dai în s?rman, s?-i fii de ajutor.


Mai cu folos c?tam ?i mai cu spor
Altunde ajutor, cinstire chiar;
Reazim de n-oi g?si, izb?vitor,
Trebuie, ru?inat, s? plec hoinar.
Hei, mic ?i mare, mil? a?adar!
Ei, cum e? f?r? scut va fi s? mor,
Sau te înduri, cum scrie în glosar,
S? nu dai în s?rman, s?-i fii de ajutor?


Dar vremea ce-ofile?te trece-n zbor,
Iar nurii t?i, uscate flori îmi par.
A? râde eu, dar f?lcile m? dor,
Ba-i nebunie, am aceea?i soart? doar:
Mo?neag voi fi; tu slut?, f?r? har.
Deci bea, pân? izvoru-i curg?tor,
Nu împ?r?i la to?i din cel amar;
S? nu dai în s?rman, s?-i fii de ajutor.


Prin? iubitor, amant prea temerar,
Nu vreau s?-?i fac în ciud?, cârtitor,
Dar inimii, Domnul nu-i cere în zadar:
S? nu dai în s?rman, s?-i fii de ajutor.



Balad? ?i ora?ie


Tat? Noe, al vi?ei plantator,
?i tu, Lot care-n pe?teri ai b?ut,
Pe-atât, încât te-a am?git Amor
S?-?i iei fetele tale-n a?ternut
(Aici, nu vin? s?-?i aduc am vrut),
Arhitriclin, în arta lor versat,
Tustrei, rogu-v? face?i cunoscut
Duhul lui Jean Cotart cel r?posat!


Din vi?a voastr? a purces cândva,
C?ci doar un vin de soi l-a mul?umit,
?i-avere doar un piepten mai avea;
E drept, tr?gea la toart? iscusit,
Din mâini s? scape cupa n-a gre?it,
Nici trândav la b?ut nu fu vreodat':
Nobili seniori, l?sa?i nest?vilit
Duhul lui Jean Cotart cel r?posat!


Ca omul beat, împiedecat ?i ?ui
Adesea îl vedeam în drum spre cas?
?i-odat? s-a ales cu un cucui,
Îmi amintesc, prea o f?cuse groas?.
Pe scurt, n-a fost be?iv pe lume ca s?
Bea mai vârtos, din zori în înserat;
De strig?, aib? calea lesnicioas?
Duhul lui Jean Cotart cel r?posat!


Prin?e, nici a scuipa n-ar fi putut,
Striga mereu: Vai, gâtul mi-e uscat,
Nicicând s?-?i sting? setea n-a ?tiut
Duhul lui Jean Cotart cel r?posat!



Contrazicerea lui Franc Gontier


Un pop? gras în pufuri lenevea,
În cald iatac, cu scoar?e c?ptu?it;
Madame Sidoine al?turi tol?nea,
Ginga??, alb?, trup ferchezuit,
?i zi ?i noapte beau nectar, tihnit,
În râs ?i-alint, s?rut ?i îmbiere,
Cu trupuri despuiate de pl?cere.
?i cum îi oblicesc prin cep uscat,
Îmi zic: ca s? alungi orice durere,
Cel mai de pre? e traiu-ndestulat.


De Franc ?i cu Elena lui aveau
Asemeni vie?i de tihn? ?i de pace,
A ai ?i ceap? nu mai miroseau,
Scovard? uns? nu ?tiau a face.
Nu dau pe lapte prins ?i pe potroace
O ceap? degerat?; nu caut sfad?
C? dorm sub trandafirii din livad?;
Nu-i mai tihnit pe podin? un pat,
Ce zice?i voi? E rost de vreo t?gad??
Cel mai de pre? e traiu-ndestulat.


M?nânc? pit? neagr? de secar?,
?i beau tot anul ap? de ci?mea.
P?s?ri de-aici la Vavilon ce zboar?,
Cu pre?ul lor, o zi n-a? r?mânea,
Un ceas s? m? opreasc? n-ar putea.
D? Doamne, Franc Gontier s? aib? pace,
Lâng? Elena, sub rozar de-i place;
De le e bine a?a, nu-s sup?rat.
Cu via?a de la ?ar? n-am ce face;
Cel mai de pre? e traiu-ndestulat.


Prin?e, împac?-ne cu-n sfat cuminte.
Cât despre mine, de nu-i cu b?nat,
Aud de mic copil ?i iau aminte:
Cel mai de pre? e traiu-ndestulat.



Balada femeilor din Paris


Chiar de le ?tim c? sunt limbute
Pe florentine, vene?iene,
La zvonuri tare pricepute,
Chiar ?i b?trânele viclene,
De-ar fi lombarde ori râmlene,
Ori genoveze, ?tiu precis,
Nici piemonteze ori savoiene,
N-au plisc mai bun ca la Paris.


Cic? ?in curs de-oratorie
Napolitanele; le place
Cotcod?ceala, cum se ?tie,
Celor nem?oaice ori prusace.
De-s eghiptene ori grecoaice
Sau unguroaice, nici în vis,
Nici castiliene, spanioloaice,
N-au plisc mai bun ca la Paris.


Bretone, ?vitere? s?-nve?e,
La fel gascone, touluziene:
La Podul Mic, ?tiu precupe?e
De pe?ti ce le-ar mu?í; lorene,
Ori englezoaice, caleziene,
(Nu ?tiu, ajunge câte-am zis?)
Nici picarde din Vallencienne,
N-au plisc mai bun ca la Paris.


Prin?e, d? premiu de limbu?ie
Pariziencelor, chiar dac? li-s
Talienele pizma?e; dar, se ?tie,
N-au plisc mai bun ca la Paris!



Balada lui Villon pentru trupe?a Margot


Frumoasa de-o slujesc ?i curte-i fac
Se cade a-mi zice ?ui ori minte goal??
Cu ce-are ea, oricui i-ar fi pe plac,
De dragul ei încing ?i scut ?i pal?.
Când mu?terii sosesc, în?fac o oal?
?i le-aduc vin, cu mâna lini?tit?,
Le-a?tern ?i poame, brânz?, ap?, pit?,
Zic Bene stat de-s darnici la pl?tit,
Pofti?i, de-?i fi-n c?lduri ?i cu ispit?,
În ?st bordel unde ne-am prip??it.


Dar seara, câteodat?, iese t?mb?l?u,
Margot de-apare-n pat f?r? para.
Nu pot s-o v?d c? mi se face r?u;
Îi smulg surtucul, brâul, rochia,
Z?log s? fie pentru partea mea.
Cu pumnii-n ?old, m? suduie c?-s drac,
Zbiar?, se jur? pe Isus c?-i fac
O nedreptate. C-un ciob ascu?it
Îi scriu pe nas o buche ?i-o în?fac,
În ?st bordel unde ne-am prip??it.


Ne împ?c?m apoi ?i-un pâr? îmi las?
Mai r?u decât gândacul de gunoi.
Râzând, un pumn pe cre?tet îmi apas?,
Zice Gogo, m? bate pe ?urloi,
?i-apoi dormim bu?tean, be?i amândoi.
În zori, îi chior?ie în pântec parc?,
M?-ncalec? ?i poama ?i-o încearc?.
Eu gem sub ea, ca scândura turtit
De preacurvie; vlaga vrea s?-mi stoarc?,
În ?st bordel unde ne-am prip??it.


Vânt, ploaie, geruri, pita nu lipse?te,
Iar de-s curvar, curvia molipseste,
La orice sac un petec se g?se?te.
La mâ?? rea, r?u ?oarec s-a pr?sit;
Ocara ne urmeaz? ?i-n gunoi,
Ne-am râs de cinste, râde ea de noi,
În ?st bordel unde ne-am prip??it.



Balada bunei înv???turi
pentru cei cu via?a p?c?toas?



Ori vinzi înscrisuri de iertare,
Ori e?ti la c?r?i ?i zar tri?or
Sau c?lpuzan, tot la frigare
Ori în ulei se fierb ?i mor
Sperjuri, procle?i de teapa lor,
Ho?i, japnici ?i orice mi?el:
Ce crezi, unde-s pr?zile lor?
Toate-s la crâ?me ?i bordel.


Cân?i din tambale ?i glumes?i,
S?-n?eli nu ?i-e p?cat deloc,
Râzi, zici din flaut ?i vr?jesti,
Prin sate, târguri, iarmaroc,
Farse, m?sc?ri. Câ?tigi la joc
De zar, popice, c?r?i? La fel
N-ai parte de al t?u noroc,
Toate-s la crâ?me ?i bordel.


De-a?a mocirl? te fere?te,
Cose?te, ar? ?i ?esal?,
De cai ?i de catâri grije?te;
De nu te-ai purtat pe la ?coal?,
?i-ajunge ce î?i cade-n poal?.
Dar, d?r?cind fuior cu zel,
Nu duci ce-ai strâns agoniseal?,
Toate la crâ?me ?i bordel?


N?dragi, abá cu ?nur, mantii,
Rochii ?i haine de-orice fel,
Duce?i, pân? mai r?u n-a fi,
Toate la crâ?me ?i bordel.



Balad? prin care Villon
cere tuturor iertare



La Cartezieni, ca ?i la to?i
C?lug?rii, la Devotate,
La pierde var? cu sabo?i,
La slugi, cocote-mpestri?ate
În rochii strâmte-ncorsetate,
La fantele sfios de moare,
Cu cizmuli?e moi, ro?cate,
La to?i le cer smerit iertare.


La fete care sfârc arat?
S?-nha?e mu?terii de soi,
La ho?i ce numai certuri cat?,
La saltimbanci cu maimu?oi,
La ghiuji, nebuni ?i papi?oi
Ce fluier? de ?i-e mirare,
Cu be?ici, prapuri, t?r?boi,
La to?i le cer smerit iertare.


Dar nu la câini ?i tr?d?tori
Ce mi-au dat numai coji uscate
De mestecat, din noapte-n zori;
De frica lor m? doare-n spate.
Le-a? da be?, râgâial? poate,
Dar nu pot, c? nu-s pe picioare.
Dar toate vrajbele-s uitate;
La to?i le cer smerit iertare.


De cin?pe coaste li s-ar frânge,
M?runt, dar cu barosul mare,
Ori bici cu plumbi, pân? la sânge:
La to?i le cer smerit iertare.



Balada de încheiere a
Testamentului Mare



Ici testamentul s-a-ncheiat,
Sfâr?ind, al bietului Villon.
Veni?i când clopotele bat
?i dau de mormântare zvon,
În straie ro?ii vermillon.
El fu, (pe fudulii jurase),
Amant martir, mor?ii plocon
Când lumea asta o l?sase.


?i cred c? nu min?ea deloc,
C?ci l-au gonit f?r? pardon
Iubitele, haíne foc,
C? de-aici pân?-n Roussillon
Nu-i spine, ghimpe ori ghimpon
S? n-aib?, (nu exagerase),
Din straie, zdren?e de bar?on,
Când lumea asta o l?sase.


A?a a fost, nu altcumva,
Gola? pieri, f?r? zorzon;
Ba, pe deasupra, când murea,
Sim?ea al dragostei canon
Mai ascu?it ca un piron
De la curea, pân? la oase.
(Noi d?m mir?rii noastre ton),
Când lumea asta o l?sase.


Prin?e ca ?oimul acvilon,
Plecând, o du?c? bun? trase
De ro?u vin, acest craidon
Când lumea asta o l?sase.


Balada proverbelor


Atât se scarpin? o capr? pân? moare,
Atâta-i oala bun? pân? se ciobe?te,
Atât arzi fierul pân?-i ro?u tare,
Atât dai cu barosul pân? ce plezne?te,
Atâta face omul cât se pre?uie?te,
Atâta te tot duci pân? când ui?i de tine,
Atâta e?ti de r?u pe cât te urgise?te,
Atâta strigi ur?ri pân? Cr?ciunul vine.


Atât vorbe?ti pân? î?i calci cuvântul,
Atât ai cinste pân-o terfele?ti,
Atât promi?i pân? ui?i leg?mântul,
Atâta te tot rogi pân? prime?ti,
Atâta face-un lucru cât pl?te?ti,
Atâta-l cau?i pân? dai de bine,
Ce-i lesne de g?sit nu î?i dore?ti,
Atâta strigi ur?ri pân? Cr?ciunul vine.


Atât ?ine la câine, pân? îl hr?ne?te,
Atâta zici un cântec pân' l-ai înv??at,
Atâta ?ii o poam? pân? viermuie?te,
Atâta ba?i cetatea pân? s-a predat,
Atât a?tep?i o ?ans? pân? ?i-a sc?pat,
Atâta te avân?i pân? e r?u de tine,
Atât o mângâi pân?-?i cade-n pat,
Atâta strigi ur?ri pân? Cr?ciunul vine.



Atât te-ntreci cu gluma pân?-i jale,
Atâta cheltuie?ti pân? ai s?r?cit,
Atât e?ti darnic de-ajungi coate-goale,
Atât zici " ia " pe cât e?ti d?ruit,
Atât cât vezi altarul e?ti smerit,
Atâta dai pe cât ?i-ar da oricine,
Atât adie pân?-i vânt cumplit,
Atâta strigi ur?ri pân? Cr?ciunul vine.


Prin?e, atât e tont pân? s-a viclenit
Atâta se tot duce pân? când revine,
Atât ia ghion?i pân? s-a dumirit,
Atâta strigi ur?ri pân? Cr?ciunul vine.



Balada ziselor m?runte


?tiu musca-n lapte de-a picat,
?tiu rang pe haina omului,
?tiu de-i senin ori înnorat,
?tiu bine rodul pomului,
?tiu dup? clei de soiul lui,
?tiu lucrurile ce-s de-un hram,
?tiu cine-i harnic ori haihui,
?tiu tot, de mine habar n-am.


?tiu haina dup? epolet,
?tiu orice ras? monahal?,
?tiu pe st?pân ?i pe valet,
?tiu pe m?icu?? dup? poal?,
?tiu ho?ul dup? ciripeal?,
?tiu cine-i lacom la bairam,
?tiu unde-i vin ori bute goal?,
?tiu tot, de mine habar n-am.


Catâr, catârc? ?tiu ce mi-s,
?tiu câte poart? în spinare,
?tiu de Belet ?i de Beatrice,
?tiu pe abac o adunare,
?tiu de-am?giri ?i de visare,
?tiu pe husit de ce-i infam,
?tiu Roma ce putere are,
?tiu tot, de mine habar n-am.


Prin?e, ?tiu despre fiecare,
?tiu dup? chip ori?ice neam,
?tiu c? de moarte nu-i sc?pare,
?tiu tot, de mine habar n-am.



Balada adev?rurilor false


Nu-i ca fl?mândul om voios,
Nici ajutor ca du?m?nitul,
Nu-i prânz ca fânul de gustos,
Nici paznic bun ca adormitul,
Nu-i om milos ca necinstitul,
Nici sprijin ca de la-ngrozit,
Nu-i mai smerit ca afurisitul,
Nici minte ca la-ndr?gostit.


Nu-s na?teri multe ca în baie,
Nu-i mai f?los ca surghiunitul,
Nu-s râsete ca la b?taie,
Nici laud? ca nepl?titul,
Nu-i dragoste ca lingu?itul,
Noroc cât la nenorocit,
Nu-i adev?r cum e scornitul,
Nici minte ca la-ndr?gostit.


Nu-i mai tihnit ca s?r?citul,
Nici cinste ca-n obrazul gros,
Nu-i laud? ca m?sluitul,
Nici ca puhavul s?n?tos,
Nu-i cutezan?? ca-n fricos,
Nici sfat bun ca de la ?icnit,
Nu-i ca n?uca om duios,
Nici minte ca la-ndr?gostit.


Vre?i s? zic adev?rul? Fie:
In boal? joaca te îmbie,
Litera-i via?a cea mai vie,
La? e doar cine a-ndr?znit,
Oroare nu-i ca-n melodie,
Nici minte ca la-ndr?gostit.



Balad? împotriva du?manilor Fran?ei


S?-i iese-n cale bestii scuipând foc,
Ce Iason, Lâna c?utând, z?rise;
S? se preschimbe-n animal pe loc,
Cum ?apte ani Nabucodonosor p??ise;
S? piar? în r?zboi precum troienii
În jaf viclean, din pricina Elenii;
Cu Tantal împreun? fie azvârlit
?i Proserpina-n iadul nesfâr?it;
Mai r?u ca Iov chinuie via?a toat?,
Ca Dedalus în turn înl?n?uit,
Cine-ar vrea r?ul Fran?ei vreodat?!


S? cânte patru luni pe fund de iaz,
Cu capu-n jos, ca un buhai de balt?,
Înl?n?uit la vâsle, pe-un barcaz,
Ca boul trag?-n jug, vândut la Poart?,
Ca Magdalena, ani treizeci r?mân?
Gola?, f?r? vreun strai de in sau lân?;
În lac precum Narcis piar?-necat,
Ca Absalom, de plete spânzurat,
Ca Iuda, singur s? î?i dea r?splat?,
Ca Simon Magus moar? ne-mp?cat,
Cine-ar vrea r?ul Fran?ei vreodat?!


De-ar fi ca-n vremea lui Octavianus iar?:
S?-i dea s?-?i bea tot aurul topit,
S?-l pun? între pietrele de moar?,
Precum pe Sfântul Victor l-au zdrobit;
Sau aruncat în mare piar?-n?bu?it,
Mai r?u ca Iona, de balen? înghi?it;
Pe veci de razele lui Feb fie uitat,
De-al Herei har, de Venus alungat,
Loveasc?-l Marte cu puterea-i toat?
Cum lui Sardanapal i s-a-ntâmplat,
Cine-ar vrea r?ul Frantei vreodat?!


Prin?e, s?-l poarte Eol, vijelie,
La Glaucus în codrii din pustie,
De unde ?i speran?a-i alungat?,
?i-n veci de virtute lipsit s? fie
Cine-ar vrea r?ul Fran?ei vreodat?!



Balada concursului de la Blois


Lâng? fântân? mor de-al setei chin,
Încins ca focul, cl?n??nesc din din?i,
În ?ara mea sunt pe meleag str?in,
La gura sobei, dârdâieli fierbin?i,
Gol ca un vierme, îmbr?cat în prin?,
Cu lacrimi râd, în van? a?teptare,
Alean îmi este trista disperare,
M? bucur, dar pl?cerile-s str?ine,
Lipsit de orice vlag? m? simt tare,
Bine primit, gonit de ori?icine.


Nu-mi pare sigur decât ce-i neclar,
Ce-i limpede, de nep?truns îmi pare,
De ce-i în mân? zic c? n-am habar,
Stiin?a-mi vine doar din întâmplare,
Câstig mereu ?i pierd f?r?-ncetare,
Zic "bun? seara" când zorile mijesc,
M? tem, întins pe spate, c? m? pr?bu?esc,
Sunt înst?rit, dar n-am un ban la mine,
N-am rude, dar a?tept s? mo?tenesc,
Bine primit, gonit de ori?icine.


N-am griji de fel, dar m? c?znesc mereu
S? strâng averi ce nu mi le doresc,
De bine-mi zice doar du?manul meu,
Cinsti?i sunt cei care m? p?c?lesc,
Prieteni mi-s acei ce-mi povestesc
C? leb?da e corb negru t?ciune,
Cine-mi vrea r?ul are gânduri bune,
Minciun?, adev?r, tot una-s pentru mine,
?in minte tot, dar uit ca prin minune,
Bine primit, gonit de ori?icine.


Prin?e îndur?tor, ca s?-?i spun drept,
Multe pricep, dar nu-s de loc de?tept,
Nedrept sunt, dar de lege mi-e ru?ine;
Ce-altcé mai ?tiu? R?splat? s? a?tept,
Bine primit, gonit de ori?icine.



Epistol? c?tre prieteni


V? îndura?i de mine, îndurare,
Atât m?car, prieteni, de-a?i avea!
În hrub? zac, nu sub un pom în floare,
Aici, în surghiunia cea mai grea,
Cum Domnul se-nvoi cu Soarta mea.
Cocote, crai, novici ?i tinerei,
Voi acroba?i, voi dansatorii cei
Mai iu?i ca strechea, ageri ca iatanul,
Cu voci ca zvonul unor clopo?ei,
Aici îl l?sa?i pe Villon s?rmanul?


Voi menestrei cântând în voia lor,
Craidoni, ce numai râde?i ?i glumi?i,
?i risipi?i bani buni ori calpi cu spor,
Oameni de duh, oleac? aiuri?i,
Estimp el moare de mai z?bovi?i.
Stihuitori de cântec, vers, ora?ii,
De se va stinge, face?i-i liba?ii.
El zace, raze nu-i aduc aleanul,
Nici adieri, i-s ziduri grele fra?ii.
Aici îl l?sa?i pe Villon s?rmanul?


Veni?i s? îl vede?i în p?timire,
Nobili ierta?i de orice bir ?i dare,
Neapleca?i la legi ?i cârmuire,
Ci doar în fa?a Domnului cel mare.
Postind duminici, mar?ile, oricare,
Lui din?ii ca de grebl? i se fac,
(Din coji uscate, nu din cozonac),
?i-i toarn?-n ma?e ap? cu toptanul,
În h?u adânc nu-i mas?, nici hamac,
Aici îl l?sa?i pe Villon s?rmanul?


Juni ori b?trâni, prin?i ce v? pomenesc,
Aduce?i-mi iertare cu sigil domnesc,
?i scoate?i-m?-n co?, tras cu arcanul.
A?a se-ajut? porcii, m? gândesc;
Gui?? unul doar, în turm? o tulesc.
Aici îl l?sa?i pe Villon s?rmanul?



Peti?ie la ducele de Bourbon


St?pân al meu ?i prin?e preatemut,
Lujer de crin, din rege z?mislit,
François Villon, ce soarta l-a b?tut
Cu vân?t?i avane, crunt lovit,
Te roag? prin scrisoarea lui, smerit,
S?-i dai un împrumut dac? ai vrea;
La toate Cur?ile e gata a jura
C?-?i d? 'napoi, nu pierde-ncredin?area:
Nici pagubi, nici câ?tig nu ai avea,
Nimic n-ai pierde, decât a?teptarea.


De la al?i prin?i lescaie n-a cerut,
Doar de la tine, robul t?u, cel care
Din ?ase scuzi primi?i cu împrumut,
Mai to?i i-a cheltuit pentru mâncare.
De-odat? a-i pl?ti, dup? onoare,
U?or ?i de îndat? se-mpline?te;
În codrul din Patay ghinzi de g?se?te
?i din castane împlinind vânzarea,
La ?anc, f?r? z?bav? te pl?te?te;
Nimic n-ai pierde, decât a?teptarea.


Ci de puteam s?-mi vând din s?n?tate
Unui lombard, ce-i lacom prin natur?,
Lipsa de bani cum m? mâna din spate,
Poate-ncercam ?i ast? aventur?.
N-am bani în sân, nici pung? la centur?;
O, Doamne bun, î?i spun mirarea toat?,
C? orice cruce-n cale mi se-arat?,
De lemn ori piatr?-i, asta mi-e onoarea;
De-ar fi s-o v?z pe cea adev?rat?,
Nimic n-ai pierde, decât a?teptarea.


O, prin? de crin ?i plin de bun?tate,
Ce greu mi-ar fi, vei în?elege poate,
De nu mi s-ar plini acum rugarea.
Ascult?, rogu-te, m-ajut? ?i socoate:
Nimic n-ai pierde, decât a?teptarea.



Pe dosul scrisorii


Du-te scrisoare, iute salt?,
Chiar de n-ai limb?, nici picioare,
S? spui în a ta cuvântare
C? s?r?cia r?u m-asalt?.



Cearta dintre inima ?i trupul lui Villon


– Ce-aud? – Eu sunt! – Cine? – Inima ta,
Ce m? mai ?in doar într-un firicel:
Licoare n-am, nici vlag? a b?tea,
V?zându-te retras ?i singurel,
Trist, alungat la col? ca un c??el.
– De ce-s a?a? – De via?a ta ?ucheat?.
– Ce-?i pas? ?ie? – Port durerea toat?.
– D?-mi pace! – Cum? – A cugeta m? las?.
– Când va fi asta? – Când oi cre?te-odat?.
– Altcé nimic nu î?i mai zic! – Nu-mi pas?!


– Ce gânduri ai? – S? fiu om de valoare.
– Ai împlinit treizeci! – Cât un catâr, ?i ce!
– P?i e?ti copil? – Ba! – Mi se pare
E?ti apucat! – ?i cum, de gât ai vré?
– Nimic nu ?tii! – Ba ?tiu de musca-n lapte e,
Ce-i alb de ce e negru osebesc.
– Ce, asta-i tot? – Ia vezi c? m? zburlesc,
?i iar ne h?r?uim de e?ti ciudoas?.
– E?ti chiar pierdut! – O s? m? opintesc.
– Altcé nimic nu î?i mai zic! – Nu-mi pas?!


– Eu am mâhnirea; chinu-i pentru ?ine.
Dac? erai un biet netot, zevzec,
Te-a? fi iertat, hai, treac? de la mine.
N-ai griji: bun, r?u, la tine se petrec,
?i-e capul bolovan ori tare sec,
Ori vrei s? dai onoarea pe nes?buin??!
S?-nve?i din asta, nu ai trebuin???
– De toate oi sc?pa, întins pe mas?.
– Doamne, ce alinare! – Cât? elocin??!
– Altcé nimic nu î?i mai zic! – Nu-mi pas?!


– De unde ?st necaz? – E nenorocul care
Însu?i Saturn mi-l puse în boccea,
Ursita când mi-a scris. – Prostie mare!
St?pân pe soart? e?ti, nu sluga sa,
Cum Solomon în cartea lui scria:
"Stau în a celui în?elept putere,
?i zodii, ?i planete, dup? vrere"
– R?mân cum sunt, ursita mi-e aleas?.
– Ce spui tu? – Z?u, credin?a-mi cere.
– Altcé nimic nu î?i mai zic! – Nu-mi pas?!



Vrei s? tr?ie?ti? – Domnul s?-mi dea putint?!
-- Î?i trebui . . . – Ce? – Mustr?ri de con?tiin??,
Lectur? mult?. – Ce? – C?r?i de ?tiin??.
Las? sminti?ii! – Oi mai vedea eu, las? . . .
O s? ?ii minte? – Dac?-mi dau silin??.
Nu sta pân? când dai de suferin??.
Altcé nimic nu î?i mai zic! – Nu-mi pas?!



Pricina sau balada Soartei


Fortuna mi-au pus c?rturarii nume,
Iar tu, François, strigi c? sunt rea ?i crud?,
Ce nu e?ti om cu fal? ?i renume.
Mai buni ca tine-n v?r?rii asud?
?i sparg în ocne pietrele cu trud?.
Te plângi, cu toat? via?a de ru?ine?
Nu e?ti tu singurul, ?i nici nu se cuvine;
Prive?te-mi faptele de-odinioar? bine,
Ce mul?i viteji s-au pr?p?dit prin mine;
Pe lâng? ei, ?tiu, e?ti un biet poltron.
Stai lini?tit ?i vorba ?i-o a?ine.
S? te-nvoie?ti cu ce ?i-am dat, Villon!


Pe marii regi îmi c??unase mie
În vremurile vechi, de alt?dat'.
Priam muri cu-ntreaga lui armie,
Cetate, turn ?i zid nu l-au sc?pat;
Lui Hanibal, ce soart? i s-a dat?
În Cartagina moartea l-a învins,
Pe Scipio, a?i?deri l-a cuprins;
Senatului pe Cezar l-am vândut;
Pompei în Eghipet a fost pierdut;
Într-un vârtej pe m?ri pieri Iason;
Prin foc poporul Romei l-am trecut.
S? te-nvoie?ti cu ce ?i-am dat, Villon!


Iar Alexandru, care-atât s-a r?zboit,
Tânjind spre stelele Pleiadelor, ?i el
De mâna mea pieri: l-am otr?vit.
Regele Alfazar c?zu peste drapel
Pe câmpul de b?taie. În ?st fel
Mi-s faptele ?i-asemeni vor urma,
C?ci n-am la nimeni socoteli a da.
Pe Holofrenes, idolatru blestemat,
Iudita l-a str?puns, dormind în pat,
În cortul lui, cu un pumnal. Pe Absalon?
Pe când fugea, de p?r l-am spânzurat.
S? te-nvoie?ti cu ce ?i-am dat, Villon!


François, de-aceea s? ascul?i ce-am zis:
Socoat? de n-a? da la Domnu-n Paradis,
Te-a? fi tras ca pe-o zdrean?? prin dârmon,
?i pentru un p?cat, zece-a? fi scris.
S? te-nvoie?ti cu ce ?i-am dat, Villon!



Laud? Cur?ii Parlamentului


Cinci sim?uri toate: ochi, urechi ?i gur?
Cu nas ?i pip?itul dimpreun?
Cu m?dulare, slabe de-o m?sur?,
Din locul lor, fiecare astfel spun?:
Sl?vit? Curte, care-aici ne-adun?,
Necazul nostru ai ?tiut a-l drege,
Ori, numai limba n-ar putea alege
Destule vorbe ca s?-?i multumeasc?;
Deci toate î?i gr?im, fiic? de Rege
Mam? a celor buni, sor?-ngereasc?!


Frânge-te inim?-n frigare în?epat?
?i nu te-ncrâncena a?a de tare
Ca stânca din de?ert, ce alt?dat?
Iudeilor fu setei alinare;
Curge?i, voi lacrimi, pentru îndurare;
Ca inima-n umilu-i suspinat,
Laud? Cur?ii, soa?a Sfântului Regat,
?ansa francezilor, str?inii te sl?veasc?,
Înalt? z?mislire-n cer curat,
Mam? a celor buni, sor?-ngereasc?!


Voi, din?ii mei, din gingie s?lta?i,
Ie?i?i 'nainte, mul?umire dând,
Ca org?, clopot, goarn? s? cânta?i,
Azi grija mestecatului uitând;
Gândi?i c? mor?ii a?i fi fost, pe rând,
Splin?, ficat, pl?mân cu suflul t?u,
Tu trup stricat, ce îi pl?cuse, z?u,
Ca ursul, porcul s? se mocirleasc?;
Curtea sl?vi?i-o, pân? nu-i mai r?u,
Mam? a celor buni, sor?-ngereasc?!


Prin?e, trei zile p?s nu-mi interzice,
S?-i v?d pe-ai mei, adio s? pot zice,
C?ci f?r? ei n-am cine s?-mi pl?teasc?,
Sl?vit? Curte, fiat, nu dezice,
Mam? a celor buni, sor?-ngereasc?!



Balada apelului


Ce crezi, Garnier, de jalba mea,
A fost cuminte ori sfruntat??
Orice f?ptur? ?i-ar sc?pa
Pielea – cu sila-nc?tu?at?
Ea se dezleag?, doar s? poat?.
S?-mi ?ie predici, le-a pl?cut
?i d?sc?leli, la judecat?:
Se cuvenea s? fi t?cut?


Pe Hue Capet de-l mo?teneam,
Ce-i fiu de m?celar, se ?tie,
În zdren?e, nu m? mai umflam
Cu ap? chioar?-n pu?c?rie.
Pricepi cea în?el?torie?
M? osândir? cum au vrut,
Dar pe nedrept, cu mi?elie:
Se cuvenea s? fi t?cut?


Sub p?l?rie oare crezi
C? n-am nici pe atât glagoare
S? spun cuvântul "Apelez"?
Ba am destul?, mi se pare,
Chiar de nu m? încred prea tare.
Iar când sentinta a c?zut:
"Spânzurat fi-vei!" spune, oare
Se cuvenea s? fi t?cut?


Prin?e, de n-aveam piuit,
Precum Clotar m-ar fi f?cut,
Par la r?scruce, colbuit.
Se cuvenea s? fi t?cut?



Balada franco-latin?


Un sfat profund ?i minunat
Din cartea sfânt? izvore?te:
În c?snicie, un b?rbat,
S? n-o ia razna, nebune?te.
Pricina: sim?ul se toce?te,
La orice om, cum l-ar chema.
Pe prost nu-i chip a-l s?tura.


Lec?ia, v?d, se-adevere?te:
S? nu-?i pui vlaga la mezat,
Mai bine e s? stai mu?e?te
?i s?-nduri orice murmurat
Când soa?a strig?: Hai în pat!
F?-te c? nu pricepi ce vrea:
Pe prost nu-i chip a-l s?tura!


Mai tari decât Samson au dat
Asaltul ?i-au pierdut proste?te.
Scutul Venerei, ne-nfricat,
Ori?ice bât? o blege?te.
(........................................?te)
Cine nu ?tie vorba mea:
Pe prost nu-i chip a-l s?tura!


Prin?e prea în?elept, cite?te
O pild?: ?i-un viclean sadea,
Bun la împins, tot se-am?ge?te.
Pe prost nu-i chip a-l s?tura!



Epitaful lui Villon în form? de balad?


Fra?i oameni, care dup? noi tr?i?i,
N-ave?i spre noi inime împietrite tare,
C?ci mila voastr? de ne-o d?rui?i
Domnul v? va primi mai cu-ndurare.
Cinci, ?ase, iat?-ne-n spânzur?toare,
Iar carnea, îmbuibat? alt?dat'
De mult e putrezit? de p?cat;
Ni-s oasele cenu?i ?i spulberare.
Nu râde?i de necazul ce ni-e dat,
Ci s?-l ruga?i pe Domnul de iertare!


Fra?i de v? zicem, s? nu ne privi?i
Cu scârb?, chiar de moartea ne-a p?lit
Prin mâna legii. Îns? bine ?ti?i
C? nu to?i calea dreapt? au g?sit.
Rugi pentru noi, acum c? am pierit,
Spre Fiul Preacuratei s?-n?l?a?i,
De mila Lui s? nu sfâr?im uita?i,
Fereasc?-ne de iad ?i fulgerare.
Ci mor?i suntem, s? nu ne tulbura?i,
Ci s?-l ruga?i pe Domnul de iertare!


Ploile ne-au muiat ?i ne-au sp?lat,
Soarele ne-a uscat ?i înnegrit;
Corbi, co?ofene, ochii ne-au scurmat,
B?rbi ?i sprâncene ni le-au ciugulit.
O clip? de hodin? n-am g?sit;
Încoace-'ncolo vântul de-a suflat,
În voia lui mereu ne-a leg?nat,
De p?s?ri mai ciupi?i ca ni?te degetare.
S? n-ave?i soarta noastr? niciodat',
Ci s?-l ruga?i pe Domnul de iertare!


Isuse, Prin? al lumii, mila Ta
P?zeasc?-ne de iad, s? nu ne ia
Nici sufletul plocon, nici alt? dare:
Oameni buni, nu ne lua?i în zeflemea
Ci s?-l ruga?i pe Domnul de iertare!



Din volumul François Villon – Balade,

Editura Hermann, Sibiu 1997

ISBN 973-97815-5-1






Daca

veti gasi printre textele lui cate un Haiku

Nu va mirati
era moda
Sei Shonagon-gânduri-de-cäpätâi kimonolaculoaredeanotimp

(Lânga Sibiu...langa Sibiu [Blaga - nu ULBS])
& oarece peste mode
strigät galben Munch apoi Nolde
Emil & dricu'
experimentati...
experimentati...
textúri-literati-texturati

träbä' impuscati...


Oarece poze:
Colectionarii de vederi vechi Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiiu loco in Circulus Parvus/Kleiner Ring/Kis-Piacz/Piata Mica/Piata 6 Martie/Piata Mica 1997
+Horia Tipurita/Dan Danila:

Image

Silviu Guga/Ioan Radu Vacarescu/Dan Danila:



Dan Danila/Mihai Posada (inainte-dupa-sau-in-loc-de-pahar-cu-apa-Radio-Erevan?):


La Redactia Transilvania (ca la Sedinta-de-Partid):











Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Attachments
40fc4669f5.jpg
40fc4669f5.jpg (38.72 KiB) Viewed 9093 times
Last edited by Retras la cerere on 02.11.2011 19:00, edited 7 times in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 17.10.2011 13:28
2.

Dan Danila pagina personala.
http://www.dan-danila.de/

Pentru a-l cunoaste mai bine este necesar sa-i deschideti pagina personala.

Cum se deschid pe pagina personala Dan Danila sublink-urile cu Texte Originale din toate volumele
si cu Traduceri din toate volumele. Merita sa cititi Francois Villon, Rainer Maria Rilke, Georg Scherg (Hermannstadt/Sibiu), Wolf von Aichelburg (Hermannstadt/Sibiu) in traducerea Dan Danila.. Inafara de Villon, veti fi surprinsi placut de traducerile din Rainer Maria Rilke..Si asa veti cunoaste si textele Georg Scherg si Wolf von Aichelburg, amandoi prieteni ai lui Dan Danila si mai ales, amandoi poeti/scriitori sibieni de limba germana...cunoscuti in lume, dar nu acasa (chestia cu profetul in Tara Proprie).

O data deschisa pagina, dau LINK-ul inca o data mai jos, gasiti acolo Titluri Subliniate prin culoare.
Fiecare Titlu Subliniat este de fapt un SUB-LINK, facand KLICK ajungeti direct la TEXTE.

Aici dau intai screen-shot din pagina personala (inert, acesta nu deschide LINK-uri), sa vedeti intai despre ce este vorba, KLICK pe imagine, apoi o data desfacuta, colt-dreapta-sus dreptunghi-cu-sageata KLICK:



Si aici mai dau o data LINK-ul spre Pagina Proprie Dan Danila, este ce ati vazut pe screen-shot, dar de data aceasta este ACTIVA, se deschid SUB-LINK-urile:

Lectura placuta:

http://www.dan-danila.de/




Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 18.10.2011 12:56
3.


Poetul si traducatorul sibian Dan Danila (domiciliat in Germania Leonberg/Stuttgart) isi lanseaza la Sibiu volumul de poeme.

Eveniment Cultural sibian luna octombrie 2011 Lansare de carte ( +autografe)

Dan Danila: Atlantida exista Cluj,Editura Limes ,2011


Locul: Sibiu, Biblioteca Astra, Corpul B

Data :Lansarea va avea loc marti,18 octombrie 2011 ora 17

The attachment atlantida-exista-coperta.jpg is no longer available



Pe langa faptul ca a tradus masiv din poetii/scriitorii mai sus mentionati, a mai tradus mult si din Friedrich Nietzsche, Dylan Thomas (engl), Ingeborg Bachmann (germ) (vedeti pagina dansului si mai ales deschideti SUB-LINK-urile)
http://www.dan-danila.de/

DAR nu trebuie sa trecem pe langa traducerea magistrala a Imnului Sasesc al Transilvaniei,
Siebenbürgenlied
pe care il dau prin shotscreen direct mai jos.
Deci KLICK pe pagina, o data deschisa, colt-dreapta-sus dreptunghi-cu-sageata KLICK:



Poate va devine drag si incepeti sa va iubiti mai mult Vltrasilua/Tara-de-Dincolo-de-Paduri sau Septem Castra/Sieben-Bürgen/7 Cetati


Si aici va da papá Google (germ) ce gaseste el despre autor si carte in NET, de la poze, pagina personala, librarii cu pretul cartii (9-10 Lei), Critica, prezente....

Google (germ) Dan Danila: Atlantida exista

http://www.google.de/#pq=+dan+danila+atlantida&hl=de&sugexp=kjrmc&cp=28&gs_id=3h&xhr=t&q=+Dan+Danila+Atlantida+exista&pf=p&sclient=psy-ab&source=hp&pbx=1&oq=+Dan+Danila+Atlantida+exista&aq=f&aqi=&aql=&gs_sm=&gs_upl=&bav=on.2,or.r_gc.r_pw.,cf.osb&fp=1a555b36b3ce5031&biw=1680&bih=913



Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 24.10.2011 11:42
4.

Le Parisien: L'Atlantide existe selon Dan Danila

http://you.leparisien.fr/youx/2011/10/18/l-atlandide-existe-selon-dan-danila-11108.html

si aici dau si un screen-shot dupa pagina din Le Parisien, sa nu se piarda, KLICK pe imagine, apoi colt-dreapta-sus dreptunghi-cu-sageata, KLICK:



Ioan Radu Vacarescu en présentant le volume L'Atlantide existe par Dan Danila KLICK:


Lérida Buholzer en lisant une sélection de Dan Danila

Image


Catalin Neghina en lisant une sélection de Dan Danila
24495-p1110536.Catalin Neghina en lisant une sélection de Dan Danila.jpg
24495-p1110536.Catalin Neghina en lisant une sélection de Dan Danila.jpg (26.64 KiB) Viewed 9262 times


Silviu Guga Dan Danila
24494-p1110526.Silviu Guga Dan Danila.jpg
24494-p1110526.Silviu Guga Dan Danila.jpg (25.21 KiB) Viewed 9262 times


Bibliothéque Astra Corps B Sibiu. Le lancement du volume L'Atlantide existe par Dan Danila KLICK:


Din toate ziarele sibiene anuntate la timp prin LINK la TOPIC-ul de aici ( Tribuna; Sibianul; Sibiu 100%; Monitorul de Sibiu; Turnul Sfatului; Expres Sibian)
numai
Turnul Sfatului a publicat anuntul cu lansarea cartii lui Dan Danila, poet sibian, deci Eveniment Cultural Sibian...
http://www.turnulsfatului.ro/10714/dan-danila-lanseaza-quot-atlantida-exista-quot-la-sibiu.html

si, dupa cum se vede, si foicica necunoscuta Le Parisien, din MICUL ORASEL de PROVINCIE, PARIS...
(orisicat, Dan Danila este traducatorul din Francois Villon inclus in Société Francois Villon: http://www.utm.edu/staff/globeg/villon.shtml )

Si atunci sa te mai surprinda intrebarea unei comentatoare de articol din Tribuna, referitoare la scriitorul sibian Ioan Radu Vacarescu, Presedintele Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din Romania:
-Cine e si acesta? de cand e scriitor, ca n-am auzit nimic despre el?!

Screen-shot: Anuntul din Turnul Sfatului KLICK pe imagine, apoi colt-dreapta-sus dreptunghi-cu-sageata KLICK:



Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 24.10.2011 18:55
5.


Dan Danila: Cersetorii de cafea

ca este vorba despre Sibiu in anii '80 saec. XX indubitabil.
Cafenelele vizate:
Union- Piata Mica (a.sectorul standing si sitting normal (in spate bere si placenta-cu-brânza, vorba autorului incriminat) - b.sectorul Cafea-la-Nisip 2 mese-standing) (numai cafea-nechezol-noroi)
Violeta - Strada 1 Mai/Mitropoliei numai standing (espresso/nechezol, trigoane-cu-crema-de vanilie)



Dan Danila: Cersetorii de cafea
http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/PROZA/cersetori.htm

si aici dau screen-shot, sa nu se piarda bunatate de amintiri sibiene, vad ca pagina originala trece prin serveri care nu apreciaza diacriticele intra-carpatine, si face tot scriptul un glitschi-glatschi jegos, deci cititi curat mai jos, Klick pe imagine, apoi colt-dreapta-sus dreptunghi-cu-sageata KLICK:




Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 30.10.2011 14:55
6.

Totul aici este VIDEO, pe YouTube, de calitate buna (480p.) Puteti sa deschideti imaginea cat cuprinde ecranul. Camera mai tremura cate-odata, tinuta in mana de la inceput pana la sfarsit de Dr.Phil. Conf.Univ.(anglistica) ULBSibiu Didi Cenuser..a fost munca, nu gluma, explicabil sa tremure uneori.

(in principiu nu sunt incantat de citirea "actoriceasca" a unor texte moderne..mai ales cand este vorba de texte in esenta lirice, construite sub forma inselatoare a unei proze sau comentariu. Si aceasta pentru ca personalitatea actoriceasca VREA SA JOACE CEEA CE TREBUIE SIMPLU SPUS. Si atunci textului ii este rupta incantatia zicerii, discursului UNITAR, devenind intr-adevar fie proza banala, fie teatralitate ostentativa. As dori sa fiu mai clar: prin aceasta actoricizare a textului se imparte textul in diferite ROLURI, cu diferite VOCI, or textul liric este prin excelenta UN SINGUR ROL cu o VOCE UNICA. Discursul despre si pe langa al actorului respectiv, deci parerea lui ca om, sau impresia lui..este mai valoros/valoroasa insa, avem din fericire aici un exemplu).

Lansarea de carte Dan Danila 18.10.2011 Biblioteca Astra Corp B:

Poetul Ioan Radu Vacarescu (http://uniuneascriitorilorsibiu.ro/inde ... du-vcrescu ) vorbind la lansarea cartii ATLANTIDA EXISTA de Dan Danila (480p.)
http://www.youtube.com/user/MultiLeonberger#p/a/u/0/-yenFfzY9bY

Image


Silviu Guga (http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/JURNALISTICA/Dialog%20cu%20Silviu%20Guga%20de%20Eugen%20Jitarciuc.htm ) prezinta cartea de versuri "Atlantida exista" de Dan Danila (480p.)
http://www.youtube.com/watch?v=2SZqbIZjeqs&feature=related

Image


Filosoful, scriitorul Ion Dur ( http://uniuneascriitorilorsibiu.ro/index.php/ion-dur )
index.jpg
index.jpg (4.25 KiB) Viewed 9054 times

vorbind despre cartea "Atlantida exista" de Dan Danila (video 480p.)

http://www.youtube.com/watch?v=H5GSSrl1xf8





Video: Actori Sibieni citind din volumul lui Dan Danila Atlantida exista (alaturi la masa Dan Danila si Silviu Guga) 480p

Lérida Buchholzer (Teatrul RADU STANCA Sibiu) citind din Dan Danila: Atlantida exista: (480p.)
http://www.youtube.com/watch?v=XguiAbD9WK0&feature=youtu.be



Image


Actorul si poetul Catalin Neghina (http://uniuneascriitorilorsibiu.ro/index.php/emil-ctlin-neghin ) impresii personale introductive si lectura din Dan Danila: Atlantida exista: (480p.)

http://www.youtube.com/watch?v=bmBP2MsppgU

Image

Ion Dur prezentand poezia lui Dan Danila

http://www.youtube.com/watch?v=H5GSSrl1xf8




ADDENDA:
Poate sunt subiectiv la sange si exclusivist ca totdeauna, dar prezint aici dupa parerea MEA unul din textele cele mai reusite ale lui Dan Danila, texturat la decesul lui Mircea Ivanescu Str. Vasile Aaron 3 Sibiu
(http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?f=21&t=4681 )

Image


Dan Danila: Poem dedicat lui Mircea Ivanescu

http://vetiver.weblog.ro/2011/07/24/dan-danila-poem-dedicat-lui-mircea-ivanescu/

Poem de Dan Danila (originar din Sibiu, autor al recentului volum de poesie ”ATLANTIDA exista”, Editura Limes, Cluj-Napoca: 2011) compus in localitatea Leonberg, Germania, in ziua plecarii dintre noi a celui care a fost poetul si traducatorul MIRCEA IVANESCU (Bucuresti, 26 Martie 1931 – Sibiu, 21 Iulie 2011)

(wiki.ro: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_D%C4%83nil%C4%83
pagina proprie: http://www.dan-danila.de/ )


Poetul

Mul?i ani a avut o camer? doar a lui

pentru durere, deci s? nu-l invidia?i.

Prima dat? a plecat femeia m?runt?

cu o carte strâns? între degete, apoi

pisicile, apoi treptat lumina ochilor

ca un peisaj cu prieteni la fereastr?.

Au r?mas poeziile, fantomele mute

cu care ?optea mereu despre mopete

înnopteanu ?i cu?itul de argint, prima

z?pad? sau razele aproape materiale

care î?i prelungesc orice gesturi când

încerci s? î?i aminte?ti cum erau toate

când mai erau. Prin lentilele groase,

refluxul de neoprit al luminii înspre

locul acela în care to?i ne întoarcem.

Eu, doar o siluet? în fotoliul str?vechi

sunt înc? acolo, a?tept cuvintele de

îmb?rb?tare c? totul va fi bine, mereu.


21.07.2011





Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Return to Evenimente Sibiene

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 5 guests

cron