SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING

Michael Sigler: Chronologia Rerum Hungaricarum, Transylvanic

"Avem un oras frumos" zicea cineva odata. Hai sa le aratam tuturor ce se poate vedea la noi , pentru ca se poate...

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 11.12.2011 18:36
1.

De ce trebuie citit..
.e din Cibinium..
scrie despre daramarea Turnului Spart din dreptul Turnului Rosu,
scrie1510 despre uciderea lui Mihnea sub arcada tunelului de sub Turnul Preotilor...si unde a fost inmormantat prima data (la Dominicani, Ecclesia Ord. Praed. Sanctae Crucis Passionis Christi, acum Biserica Ursulinelor)...si..si..(nuvela Mihnea Voda cel Rau e scrisa dupa aceasta nota a lui Michael Sigler 1510), ia cititi Sibii, cu localizarea EXACTA, priviti si poza de mai jos (Piata Huet era Cimitir, plin de copaci pe o parte cel putin):

Mihnea Voda cel Rau

A doua zi era 12 martie 1510 ?i praznic mare al sfântului Pap? Grigore. Toat? ob?tea cuvioas?, muieri ?i b?rba?i, asculta cânt?rile latine?ti ale b?ratului ?i r?sunetul m?re? al organului.

Pe pia?a mare, dinaintea bisericii, nu e nimeni; d-o parte se vede numai un zid boltit; de cealalt?, un tufi? de pomi îndesa?i.

http://ro.wikisource.org/wiki/Mihnea_Vod%C4%83_cel_R%C4%83u

Este intr-un volum colectiv, scos de Mathias Bel in sec XVIII, 1735, unde mai apar si alti cronicari..puteti sa-l cititi pe cibiniensis Nicolaus Olahus, de exemplu, Archiepiscopul Catolic de Strigonium/Esztergom/Gran..

Mathias Bel: ADPARATVS ad HISTORIAM HVNGARIAE sive Collectio Miscella Monvmentorvm ineditorvm partim, partim editorvm , sed fvgientivm. Posonii.Typis Joannis Paulli Royer. A. MDCCCXXXV .
Sigler face parte aici din ineditorvm..deci nu fusese pana atunci publicat.

http://books.google.de/books?id=Gvc4mjWan7sC&printsec=frontcover&hl=de#v=onepage&q&f=false




aici insa dau deschiderea direct la Michael Sigler..


Michael Sigler: Chronologia Rervm Hungaricarvm, Transylvanicarvm & Vicinarvm Regionvm

http://books.google.de/books?id=Gvc4mjWan7sC&pg=PA43&dq=Michaelis+Sigleri&hl=de&ei=3uDkTsPHBIvRsga0tdmICQ&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=5&ved=0CEcQ6AEwBDgK#v=onepage&q=Michaelis%20Sigleri&f=false




____________________________________________________________________________________________________

Cateva amanunte despre Michael Sigler (1535-09.04.1585)

e vorba despre cartea considerata de cercetarea romaneasca DISPARUTA timp de aproape 200 de ani, (ciudat, sasii si maghiarii loco stiau de carte tot timpul, asa se intampla cand nu comunica unii cu altii) scrisa de autorul sas, din Cibinium/Hermannstadt

Michael Sigler (1535-09.04.1585 Insula Christiana/Groß-Au/Kereszteny-Sziget/Cristian)

fost studiosus la Gymnasium in Corona/Cronen-Stadt/Kronstadt/Brassó/Brasov (acum Gimnaziul Honterus) (mai mult ca sigur, inainte fost studiosus la Gymnasium Hermannstadt, e cel mai logic si natural lucru)
scrie Gernot Nussbächer in Korunk Jan. 2007 (anul capitalei Culturale):
http://www.korunk.org/?q=node/8&ev=2007&honap=1&cikk=8422


fost studiosus la Wittenberg,
(Matr. Wittenberg: 1554/5 Rector. Stanislao Comite in Gorca:
Michael Sigler Cibiniensis Mart 5. (in: Revesz Imre:Magyar Tanulok Wittenbergen Melanchthon Halalaig [in:] Magyar Toertenelmi Tar. Oetedik Koetet. Pest MDCCCLVIII, pg 224)

1557 Rector al Gymnasium-ului din Corona/Stadt Cronen/Kronstadt/Brassovia/Brasso/Brasov
(Josef Dueck: Geschichte des Kronstaedter Gymnasiums, 1845, pg.146):
http://books.google.de/books?id=BTJh6rzLDwgC&pg=RA1-PA144&dq=Michael+Sigler&lr=&as_brr=3&cd=9#v=onepage&q=Michael_Sigler&f=false

1559-?1563?: Rector al Gymnasium-ului din Cibinium/Hermannstadt/Nagy-Szeben/Sibiu ( http://www.brukenthal.ro/index.html ),

1563-1573: Notarius Provincialis

1573-1585 Preot Luth. Magnum Horreum/Groß-Scheuern/Nagy-Csür/Sura-Mare

dar intre timp si

1578-1579 Administrator Dechanati Capituli Cibiniensis (syndicus Cibiniensis)

1585-09.04.1585 Preot Luth. Insula Christiana/Groß-Au/Kereszteny-Sziget/Cristian

+ 09.04.1585 Insula Christiana/Groß-Au/Kereszteny-Sziget/Cristian



Soterius nu il mentioneaza in lista lui mai mult decat lacunara a Rectorilor Gymnasiului la care el insusi a studiat si apoi predat, in orice caz pana 1558 fusese Rector Stephan Gross, apoi 1559 stim ca Michael Sigler, apoi la 1563 (chiar cand se termina chronologia in manuscris!) apare ca Rector Magister Lucas Unglerus...


si decedat, potrivit Mommsen dupa Seivert :Nachricht. v. siebenb. Gelehrten 299 si Haner Script. rerum Hung. I. 195....+1585 (vide amanunte cu cit. scrisoarea lui Mommsen aici mai jos in Trausch, pg. 302)

Trausch/Schuller: Schriftsteller Lexikon... vol respectiv inca nu l-am gasit..o sa adaug biografia cand dau de el..in NET avem numai vol I si Ergaenzungsband vol IV...


12.12.2011 02.22 Uhr:
gasit Trausch vol III.pp.301-303: aici dau direct paginile..el scrie SIEGLER (dupa Seivert?) corect etimologic, (de la Siegel=Sigillum=Sigiliu Siegler=Sigillator=Sigilator) dar nu istoric corect: SIGLER..asa este corect, cum si-a scris el numele.

Joseph Trausch:Schriftsteller -Lexikon oder biographisch-literärische Denk-Blätter der Siebenbürger Deutschen. III Band, Kronstadt J. Gött und Sohn Heinrich, 1868,pp. 301-303 (dau LINK ,dar le dau toate aici mai jos, sa le aveti direct):
http://www.archive.org/details/schriftstellerl00traugoog











__________________________________________________________________________________________________

Chronologia, deci cartea aici de fata:
scrisa pana la 1563..pp.41-89. -manuscrisul se termina la anul 1563.

La pagina 89 gasiti o scurta notita biobliografica a editorului Matthias Bel scrisa in Pressburg/Posonium/ Pozsony(acum ?Bratislava=nume inventat in sec. XIX si aplicat oficial din 1920) in anul editarii 1735, mentionand ca si Istoria lui Bethlen l-ar fi folosit drept sursa.
Inseamna ca a folosit manuscrisul, pentru ca editia de fata 1735 este de fapt editia PRINCEPS si de fapt, mai mult (anuleaza implicit princeps) ...UNICA ramasa pana acum.

Daca Matthias Bel a lucrat direct dupa manuscrisul original...ceea ce nu stiu, dar daca..atunci inseamna ca sunt sanse manuscrisul sa fie gasit fie la actuala Bratislava..ascuns pe undeva, fie transportat la gramada impreuna cu restul archivei pe la sfarsitul sec. XVIII la Pest-Buda la Archiva Regala Ungara.

Poate insa a lucrat dupa o copie manuscrisa, se poate presupune aceeasi copie dupa care a lucrat Bethlen, de aceea il mentioneaza special ar mai fi oarece sanse manuscrisul original sa fie gasit la Muzeul Bruckenthal (asa, nu Brukenthal!) printre nenumaratele necercetate manuscrise si lucruri intamplatoare.
Si de fapt ar trebui sa fie aici, intrucat aici in Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu procedura de copiere si trimitere de copii inafara era foarte curenta astfel avem exemplul numeroaselor copii manuscrise din Georg Soterius...
semnificativ este faptul ca pana si Georg Soterius(+1728): Cibinium, manuscrisul din 1728 a fost publicat prima data(bilingv, deci original latin si cu traducere noua in germana) numai in anul 2006, in Germania, Boehlau Verlag Koeln-Weimar-Wien, restul manuscriselor lui numeroase, nimic publicat.....zac prin Bibliotheca Muzeului Bruckenthal.

Prin aceasta avem fixate teoretic punctele de cautare a manuscrisului original: Bratislava, Budapesta, Sibiu. Cel mai probabil totusi ramane fixat focus-ul pe Muzeul Bruckenthal Sibiu. In ce priveste cautarea ipotetica inafara, internetul la indemana, comunicarea este mult mai eficienta..ramane sa cereti info asupra colectiei Matthias Bel..si a colectie Bethlen eventual.. lucrul se poate rezolva in 2-3 zile daca intrebarile sunt puse precis la obiect.

In orice caz..si Schlözer, Engel ..Felmer,Scoala Ardeleana, Moekesch l-au cunoscut prin aceasta Editie Princeps 1735...chiar daca uneori intermediat unul-prin-altul si nu totdeauna direct citat.

Moekesch, cel care citeaza aceasta inscriptie Mihnea de aici ..Sigler, Chronologia anno 1510 l-a cunoscut in aceasta editie..dar transcrierea anno 1510 distichurilor epitafului lui Michne, cum scrie Sigler, difera putintel la Felmer..dupa EHEU el pune un semn exclamativ, la Sigler simplu punct..Dar Felmer mai modifica din cand in cand originale..asa ca...
Asa ori altfel este ff. important.
Asa ca ramane o sursa de prim rang in istoriografie.

Consider ca este datoria morala a Muzeului Bruckenthal din Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu sa publice urgent aceasta carticica mica in volum, insa mare in informatie si consecinte istoriografice.. si s-o publice si in NET deci LIBERA ONLINE..pentru oricine..mandria Orasului de avea loco istorici atat de importanti trebuie sa si-o castige prin merite concret realizate si palpabile, nu prin vorbe goale.
Si nu cumva sa o traduca ...sau sa modernizeze limba latina originala..cel mai bine este in facsimil..pentru ca..exista aici si greseli datorate TIPARULUI pe care le-am detectat oarecum..si numai avand facsimil sub ochi se poate lucra corect si desparti graul de neghina.

Si de fapt Bibliotheca Bruckenthal ar face bine sa se uite mai atent in fisierul ei, NU in cel nou scris la masina-de-scris-mecanica, ci in cel vechi, scris cu litere gotice de mana..acolo gaseste aceasta editie Matthias Bel 1735 si in acest fisier imens, o munca-de-piramide...scris zeci de ani de aceeasi mana de sas rabdator si acribic a carei scriitura o vad si-n somn, gaseste sigur descriptia analitica a cartii lui Mathias Bel...deci mai clar cu AUTORUL Michael SIGLER si titlul..in FISA DESCRIPTIVA..dar pentru aceasta trebuiesc ochi sa vada si minte sa priceapa germana scrisa in gotice de mana.

Si totusi, ma nelinisteste oarecum faptul ca nu apare expres mentionat in Cibinium cartea lui Georg Soterius (+1728 Deutsch Kreuz, pe langa Brassovia/Brasso/Corona/Stadt Cronen/Cronstadt/Brasov), insa pe de o parte Soterius nu da expres toate izvoarele folosite, pe de alta parte Sigler se ocupa prea putin de Orasul unde era loco, Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu, si mai ales, in ultima perioada de redactare Soterius nu mai era in Hermannstadt, ci in Deutsch-Kreuz, deci nu mai avea contact nemijlocit pentru verificare continuu-curenta cu Bibliotheca Gimnaziului Evanghelic (unde studiase la randul lui) din Capela (1192>:fosta Biserica Praepositurae Cibiniensis St. Ladislaus)) St. Ladislaus, a doua oara refacuta ca 1592 AULA PRINCIPALA si BIBLIOTHECA Gimnaziului, 1898-2000 fals numita Capela St. Jacobus, ultima data amanuntit fotografiata si documentata si, in perspectiva daramarii, prevenitor facut plan amanuntit iunie 1898 si daramata iulie 1898. (Aceasta Bibliotheca a Gimnaziului Evanghelic va fi preluata de viitorul Muzeu Bruckenthal, deci de Bibliotheca Muzeului Bruckenthal).

S-ar putea manuscrisul lui Sigler sa fie mentionat in numeroasele celelalte manuscrise Soterius, ramase nepublicate (de ce?), dar si acestea trebuiesc citite pentru a vedea ce si cum.

ma tot intreb cine a pus zvonul in miscare in bibliografia romaneasca potrivit caruia ar fi disparut cartea lui Sigler...si toti s-au luat dupa..

MICHAELIS SIGLERI
CHRONOLOGIAE
RERVM HVNGARICARVUM,
TRANSILVANICARVM ET VICINARVM REGIONVM

LIBRI DVO

nunc primvm in lvcem
editi

DECADIS I. MONVMENTVM II.


__________________________________________________________________________________________________________

unde a fost ucis Mihnea Voda ne spune clar Sigler, pg. 64:

1510 MICHNE, r) filius Draculae, ob summam crudelitatem & tyrannidem; regno Transalpinensis pulsus, in civitatem Cibiniensem transfugit, vbi, per insidias cuiusdam Demetrii Jachsith, sub arcu, iuxta myropolium vrbis cibiniensis, ex improuiso trucidatus, die XII. mensis Martii, festo, Gregorio Papae dicato [...]
___________________________________________________________________________
myropolium
myrop?lium, i?, n. (??????????), eine Bude, wo wohlriechende Salben u. andere Parfümerien verkauft wurden, die Salben- od. Parfümeriebude, Plaut. Amph. 1011 u.a.

myropolium — myr?p?l?um, ?i, n. Plaut. parfumerie (boutique). [gr]gr. ??????????. * * * myr?p?l?um, ?i, n. Plaut. parfumerie (boutique). [gr]gr. ??????????. * * * Myropolium, myropolii. Plaut. Le lieu où l on vend tels odeurs et onguents … Dictionarium latinogallicum

myropolium — myrop?lium, ? n. (????.) ????? ?????????? Pl … ????????-??????? ???????

http://latin_german.deacademic.com/31800/myropolium
_________________________________________________________________________________________________--


1. si 2. iulie 1898 daramate..
3.= actualul Gymnasium Bruckenthal, toate in Piata Huet, Curtea Bisericii Parohiale Sta. Maria, acum Biserica Evanghelica.

1. Turnul Preotilor (sub arcada lui a fost ucis Mihnea)

2.Capela (1192>fosta Biserica Praepositurae Cibiniensis St. Ladislaus)St. Ladislaus, 1592> Aula Principala & Bibliotheca Gymnasii Cibiniensis

3. Gymnasium Cibiniensis, fosta Schola Latina, acum Colegiul Bruckenthal

1. Turnul Preotilor (Mihnea ucis in tunelul de sub el [sub arcu]) 2. Capela St. Ladislaus 3. Gymnasium Cibiniensis

A doua zi era 12 martie 1510 ?i praznic mare al sfântului Pap? Grigore. Toat? ob?tea cuvioas?, muieri ?i b?rba?i, asculta cânt?rile latine?ti ale b?ratului ?i r?sunetul m?re? al organului.

Pe pia?a mare, dinaintea bisericii, nu e nimeni; d-o parte se vede numai un zid boltit; de cealalt?, un tufi? de pomi îndesa?i.

http://ro.wikisource.org/wiki/Mihnea_Vod%C4%83_cel_R%C4%83u/Capitolul_IV (in:)
http://ro.wikisource.org/wiki/Mihnea_Vod%C4%83_cel_R%C4%83u









_________________________________________________________________________________________



unde a fost ingropat mai intai Mihnea
ne spune tot Sigler, in acelasi loc, deci tot pg.64:

Michne, in templo S. Crucis, fratrum Praedicatorum, honorifice tumulatur, cum inscriptione sequentis epitaphii: [...] (urmeaza inscriptia 1. pe o lespede de piatra ulterior disparuta, insa in Biserica Parohiala Sta. Maria, acum Biserica Evanghelica.. apare de altfel si placa de mormant a lui Mihnea, cu cealalta (a doua) inscriptie..(amandoua date in Ioan Albu, op cit. (Inschriften..Hermannstadt..). Deci, ca sa fie clar: Mihnea are in Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu in actuala Biserica Parohiala Evanghelica Saseasca (fosta catolica Sta. Maria) a douaplaca de piatra funerara...cu a doua inscriptie (texte) diferite..cel putin despre prima inscriptia 1. aici in Sigler, anno 1510 se stie ca a fost inainte in actuala Biserica numita scurt Ursuline, fosta pana la reforma Lutherana Biserica Manastirii Dominicane Stae. Crucis II (alaturi: str.Neustifft/Movilei/1480: Newsteyfft)(prima era in sec. XIII la actuala gara, unde este Capela Crucii) (acum Ursuline), unde fusese prima data inmormanta Mihnea.

De fapt lucrurile presupun ca s-au desfasurat asa:
Inmormantat initial la Dominicani (acum Ursuline), in Biserica, cu placa funerara cu inscriptia aceasta (Sigler) probabil scrisa si donata de cetatenii Orasului. ..
Apoi mormantul este mutat in Biserica Parohiala Sta Maria (acum Biserica Evanghelica) si pusa o piatra de mormant cu inscriptia 2. in Ferula, peretele de Sud, nr. curent 1..latina si slava veche (in chirilice, numai aceasta o traduc)..totul dupa
Dr. Ioan Albu: Inschriften der Stadt Hermannstadt, pp.30-35, inscript.25., 26:
http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?f=2&t=4408


). Numai aceasta inscriptie ni s-a pastrat.
A. Sepultura . Mag(n)ifici/. do(mi)ni . Michaelis . Waywode . tra(n)salpi(n)i . hic . Cibi(n)y/ . in . die . beati . grego/ry . pe . per . Akschit . dolose . i(n)terfecti . A(nno) . d(omini) . 1 . 5 . 1 . 0 .

B. IC//XC

C. (in slava veche, chirilice, dau traducerea in germana a
Dr. Ioan Albu: Inschriften der Stadt Hermannstadt/Inscriptii ale Orasului Hermannstadt/Sibiu: pp.30-35:
http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?f=2&t=4408

Der Diener Gottes, der grosse Michael, Woiwode und Herrscher des ungrowalachischen Landes, Sohn des grossen Wiwoden Vlad, starb durch Gottes Gnaden im Jahre 7018(1510), am 12 Tage des Monats Maerz
(Slujitorul lui Dumnezeu, marele Michne, Voievod si Stapan al Tarii Ungro-Vlahia, fiu al marelui Voievod Vlad, a murit prin mila Domnului in anul 7018 (1510), in ziua a douasprezecea a Lunii Martie.)

D. NI/KA

A ramas inscriptia data aici in Sigler..
inscriptia 1. a ramas la Dominicani, unde a citit-o Sigler.
Ulterior a disparut...Moekesch o citeaza dupa Sigler, Soterius(pana pe la 1725) nu o mai vede..(s-a uitat destul de atent prin biserici).

(Dominicanii cu manastirea si Biserica Ecclesia Ord. Praedic.Sanctae Crucis Passionis Christi erau in sec XIII extra muros..actuala Piata Garii, Capela St. Cruce. In 1474, din cauza atacurilor turcilor, prin dispensa cu totul speciala (manastirile nu au ce sa caute intra muros) isi muta si reconstruiesc Manastirea si Biserica intra muros, mentinand patrocinul Ecclesia Ord. Praedicat. Stae Crucis Passionis Christi. . Alaturi se afla Saltz-Thurn/Turnul Sarii. 1543 Biserica devine Lutherana, fratres praedicatores, dominicanii parasesc partial Orasul. O perioada Lutherana. La Contrareforma Biserica redevine Catolica, Manastirea Sta. Ursula..deci acum numita Ursuline.
Aici era..sau mai este? ingropat Mihnea Voda..unii scriu ca ar fi fost mutat in Biserica Parohiala al Orasului, Sta. Maria, actual Biserica Evanghelica.. Un epitaf al lui s-a aflat initial aici de fapt..avem doua lespezi cu inscriptii..una, aici la DOMINICANI de el citita, o da aici Sigler, care nu o citeaza pe a doua de fapt, cealalta,Dr. Ioan Albu, impreuna cu aceasta, acum insa numai a doua in Biserica Parohiala (Evanghelica) citita si citibila.

Citandu-l pe Moekesch, Dr. Ioan Albu ne da o informatie pretioasa, unde insa , fiind prea acribic in distinctia epitaph si piatra-funerara (de mormant-mormant), devine incurcata treaba, necrezand ca Moekesch nu este atat de precis si clar incat sa intelegi prin vorbele lui (Moekesch) altceva si altfel, Moekesch se refera la un epitaph, fara amanuntul transmutarii mormantului..si apare clar, neclarul..confuzia in interpretare...
la nota 2., pg. 35 citat din Moekesch:

2) "Fuerstin Voica und Mihneas Sohn Mircea liessen auch ein Epitaph in der jetzigen Stadtpfarrkirche errichten, dessen Text vom Hermannstaedter Doktor Johann Salius gedichtet wurde".

Deci este in Biserica..in cea Parohiala..clar. Si nu pe zid exterior, partea de Sud, asa cum afirma Engel, Geschichte I 193 ff. citat de Ioan Albu , nota 1., pg 35....

Se pun 2 intrebari:
1.la care din cele doua inscriptii se refera Engel?
2. intr-adevar afara pe zidul bisericii? mai mult decat improbabil..
Trebuie sa-l verific pe Engel, este in NET, sa vad ce bibliografie citeaza..sa merg pe fir inapoi...


De ce a fost ingropat intai aici si nu in Biserica Parohiala Sta. Maria?
Biserica Parohiala Sta. Maria era biserica orasului Cibinium/Hermannstadt, deci era a cetatenilor si numai pentru cetatenii Orasului.

Or Mihnea Voda nu era cetatean, civis, ci hospes,oaspete, de fapt oaspetele Regelui Vladislaus, la porunca acestuia cibinienses l-au primit in ORAS ca refugiat.

Si esti ingropat in Biserica unde unde esti acceptat...
Mihnea trecuse la catolicism..si actul oficial si solemn de CONVERTIRE (deci un fel de al doilea botez) la Catolicism s-a petrecut mai inainte, se pare in Corona/Kronstadt/Brassó/Brasov...nu avea cum sa fie inmormantat in Biserica Parohiala..a cetatenilor..insa aici, la Dominicani, Biserica Manastirii era Universala, pentru toti Catolicii...
Dar altii scriu ca ar fi fost AICI convertit la Catholicism,in Hermannstadt, ceea ce incepe sa capete tot mai multa greutate, se cam aduna indiciile indirecte ;
cu convertirea erau insarcinati tocmai Dominicanii si Franciscanii, aceasta este misiunea lor de baza...Si atunci, Biserica unde esti convertit (re-botezat) ramane Biserica ta, mai precis cea de care apartii....

Biserica fosta a Manastirii Dominicane, Ecclesia Ord. Praedic. Stae. Crucis Passionis Christi, acum Sta. Ursula, Ursuline
cam cum arata acum, partea vazuta dinspre centru catre gara:



si dau acum cealalta parte, vazuta dinspre actuala gara..Straduta aceasta de la intersectia Salzgasse/Str. Sarii/Constitutiei in sus pana la bifurcarea Sporer-Gasse/Str. Pintenarilor/Magheru -- Reisper-Gasse/Str.Vreascurilor(lemnului marunt de foc)/Avram Iancu se numea Kleine Salzgasse/Strada Mica a Sarii, sus se vede Salz-Thurn/Turnul Sarii (Centura a III-a, sec.XIV, daramat 1890) lipit de fosta Biserica a Manastirii Dominicane (Ecclesia Ord.Praedic. Sanctae Crucis Passionis Christi) apoi in sec XVIII devenita Biserica Manastirii Ursulinelor..




P.S. nu este Cetatean de Onoare al Orasului. Si nici enumerat in topicul-ancheta 200 Mari Sibieni.
Si atunci nu ne miram ca intreaba lumea: Ce dreak de TRADITIE CULTURALA?!...



Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Attachments

Return to Sibiul Vechi

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 11 guests

cron