Cibinium.Manastiri, Biserici, Capele intra si extra muros.
Posted: 09.04.2011 19:03
1.
Cibinium. Manastiri, Biserici, Capele Catolice, intra si extra muros.(Evul Mediu=pana la Reforma Lutherana, cca jum.sec XVI) O enumerare
1. Regula: Manastirile fiind exempte, subordonate fiind direct Vaticanului, deci neavand de fapt nimic cu autoritatea Orasului Liber Regal,, si nici macar a regelui, sunt obligatoriu extra muros; abia 1445 Vaticanul cere expres derogarea de la aceasta regula OBLIGATORIE si pana atunci fara exceptie.
2. Regula: Bisericile se construiesc cu axa orientata catre rasaritul-soarelui-in-ziua-de-patrocin, avem o exceptie, la Biserica Praepositurae Provinciae Cibiniensis St. Ladislaus. (vezi mai jos putin), zi in care soarele-la-rasarit ar fi avut un alt unghi, mult mai apropiat, aproape paralel cu cel al axei Bisericii Parohiale Sta. Maria.
etape (paranteza se refera totdeauna la ultima data):
cca. 1150-1191.20.Dec.
20.dec. 1191: Praepositura este post modo confirmata de Vatican). La Biserica Praepositurae se incep lucrarile IARNA...vezi unghiul rasaritului soarelui in-zi-de-iarna pe axa bisericii..unghi diferit fata de axa rasaritului soarelui la Biserica Parohiala Sta. Maria, cea proiectata vara sau la inceputul toamnei, cea la care era traditional-corect orientata axa dupa regula: axa-pe rasarit=rasaritul-soarelui-in ziua-de-sfant-patrocin.. oricat ar fi de ciudat si de dificil de sapat in solul inghetat, Biserica Praepositurae trebuia terminata pana in vara 1192, cand este sanctificat Rex Hungariae, devenit St. Ladislaus, al carui patrocin il primeste. Verificati: Liceul Bruckenthal, urmasul Scriptorium-ului si Scholae Latina a Praepositurae, era perfect paralel cu Biserica Praepositurae, si are alt unghi decat Biserica Parohiala Sta. Maria (acum Biserica Parohiala Evanghelica).
1191.20 Dec.-1241 (1241:tatarii 2x:la venire si la plecare)
1241- 1445 (1445:Din cauza atacurilor turcesti care le periclitau,Vaticanul cere integrarea Manastirilor intra muros (cele aproape de Centura III. sunt integrate tacit, deci fara documente speciale referitoare la aceasta prin constructia Centurii a IV-a, care integreaza elemente ale zidurilor acestora...erau cam in linie.
Exceptie: Manastirea Dominicana (fratres, barbati) cu biserica Ecclesia Stae. Crucis Passionis Christi ramane inca o perioada extra muros (cam pe la gara, Capela Crucii)..era prea departe, apoi
1474 este mutata intra muros langa Saltz-Thurn/Turnul Sarii care este deja mentionat la 1401. (Centura a III.-a) ((actuala biserica a Ursulinelor)
1445--Jumatatea sec XVI...Jumatatea sec XVI:(Reforma Lutherana)..se termina hotarat Evul Mediu, apoi urmeaza Epoca Moderna Timpurie..
Enumerarea
Biserica (Bisericile) Parohiala (Parohiale) incepand de la colonizare deci cca 1150 intra muros (Piata Huet)
1. Observatie: Prima mentiune la 20.12.1191, Praepositura este de fapt Ecclesia Teutonicorum..nedeterminat care germani (germanici)...dupa 1206 cam apar sub numele de saxones.
apoi la corecturile acestui document si precizarile de rigoare,(1191-1196) apare o diferentiere Flandrenses (germanici) ac Valloni (romanici).
Heidrunn König observa in studiul dansei despre Capela (Biserica) St. Ladislaus confundata de la anul 1897 pana in anul 2000(studiul de fata) cu capela St. Jacobus Major in Hermannstädter Zeitung anul 2000 ca atunci cand sunt intr-o localitate concomitent populatie romanica (valloni) si populatie germanica, populatia romanica (valloni) are de obicei drept Biserica de Comunitate o Biserica cu patrocinul St. Jacobus.
deci putem presupune ca Biserica St. Jacobus (inscriptie citita pe zid in interior:1166? trebuie sa verific) a fost a Comunitatii Vallone, iar PRIMA Biserica Sta. Maria a Comunitatii Flamande (germanice), mai tarziu integrati si saxones.
INITIAL NU S-AU AMESTECAT COMUNITATILE...erau pe VECINATATI bazate pe localitatile de ORIGINA...(asa cum mai tarziu nu s-au amestecat Sasii cu Landlerii!).
La constructia MARE a Bisericii Parohiale Sta. Maria (acum Biserica Evanghelica) in sec. XIV (desi neterminata, functiona) aceasta a devenit SINGURA BISERICA PAROHIALA, cimitir cu incinta, Poarta era Sagturm/Turnul de pe Scarile Sag/Joagarului in jos catre Cibin, iar Biserica St. Jacobus Major a decazut la rangul de Capela St. Jacobus Major (mai tarziu: nu e clar, numai de Cimitir?).
_____________________________________________________________________________________________
Tot intra muros mai este si Capella Rotonda, e un caz special, datarea ar fi cam sec XII spre sfarsit...
________________________________________________________________________________________________
Biserica Praepositurae Cibiniensis St. Ladislaus este de fapt extra muros initial..cu incinta si cimitir separat(e). Poarta ar fi fost Turnul Preotilor, mai precis tunelul de sub acesta. Cuprindea alaturi, cam pe locul unde este Liceul Bruckenthal si Scriptorium-ul (impreuna cu Schola latina)...
Prima constructie (romanica, modesta, o singura nava, pe un soclu cu inaltimea de cca 1,80 m (dedesupt: cripte), un turn rectangular asimetric integrat complet in fatada de vest (parca si la Michaelsberg/Cisnadioara avem o astfel de integrare in zid a turnului), plasat nord-vest) ridicata fortat intr-un timp record: cca intre 20.12.1191-pana vara 1192.(sanctificarea lui Ladislaus Rex Hungariae, patrocin-ul acestei Praeposituri si Bisericii in sine)..
Ulterior refacuta gotic..
_______________________________________________________________________________________________________
continua..
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Cibinium. Manastiri, Biserici, Capele Catolice, intra si extra muros.(Evul Mediu=pana la Reforma Lutherana, cca jum.sec XVI) O enumerare
1. Regula: Manastirile fiind exempte, subordonate fiind direct Vaticanului, deci neavand de fapt nimic cu autoritatea Orasului Liber Regal,, si nici macar a regelui, sunt obligatoriu extra muros; abia 1445 Vaticanul cere expres derogarea de la aceasta regula OBLIGATORIE si pana atunci fara exceptie.
2. Regula: Bisericile se construiesc cu axa orientata catre rasaritul-soarelui-in-ziua-de-patrocin, avem o exceptie, la Biserica Praepositurae Provinciae Cibiniensis St. Ladislaus. (vezi mai jos putin), zi in care soarele-la-rasarit ar fi avut un alt unghi, mult mai apropiat, aproape paralel cu cel al axei Bisericii Parohiale Sta. Maria.
etape (paranteza se refera totdeauna la ultima data):
cca. 1150-1191.20.Dec.
20.dec. 1191: Praepositura este post modo confirmata de Vatican). La Biserica Praepositurae se incep lucrarile IARNA...vezi unghiul rasaritului soarelui in-zi-de-iarna pe axa bisericii..unghi diferit fata de axa rasaritului soarelui la Biserica Parohiala Sta. Maria, cea proiectata vara sau la inceputul toamnei, cea la care era traditional-corect orientata axa dupa regula: axa-pe rasarit=rasaritul-soarelui-in ziua-de-sfant-patrocin.. oricat ar fi de ciudat si de dificil de sapat in solul inghetat, Biserica Praepositurae trebuia terminata pana in vara 1192, cand este sanctificat Rex Hungariae, devenit St. Ladislaus, al carui patrocin il primeste. Verificati: Liceul Bruckenthal, urmasul Scriptorium-ului si Scholae Latina a Praepositurae, era perfect paralel cu Biserica Praepositurae, si are alt unghi decat Biserica Parohiala Sta. Maria (acum Biserica Parohiala Evanghelica).
1191.20 Dec.-1241 (1241:tatarii 2x:la venire si la plecare)
1241- 1445 (1445:Din cauza atacurilor turcesti care le periclitau,Vaticanul cere integrarea Manastirilor intra muros (cele aproape de Centura III. sunt integrate tacit, deci fara documente speciale referitoare la aceasta prin constructia Centurii a IV-a, care integreaza elemente ale zidurilor acestora...erau cam in linie.
Exceptie: Manastirea Dominicana (fratres, barbati) cu biserica Ecclesia Stae. Crucis Passionis Christi ramane inca o perioada extra muros (cam pe la gara, Capela Crucii)..era prea departe, apoi
1474 este mutata intra muros langa Saltz-Thurn/Turnul Sarii care este deja mentionat la 1401. (Centura a III.-a) ((actuala biserica a Ursulinelor)
1445--Jumatatea sec XVI...Jumatatea sec XVI:(Reforma Lutherana)..se termina hotarat Evul Mediu, apoi urmeaza Epoca Moderna Timpurie..
Enumerarea
Biserica (Bisericile) Parohiala (Parohiale) incepand de la colonizare deci cca 1150 intra muros (Piata Huet)
1. Observatie: Prima mentiune la 20.12.1191, Praepositura este de fapt Ecclesia Teutonicorum..nedeterminat care germani (germanici)...dupa 1206 cam apar sub numele de saxones.
apoi la corecturile acestui document si precizarile de rigoare,(1191-1196) apare o diferentiere Flandrenses (germanici) ac Valloni (romanici).
Heidrunn König observa in studiul dansei despre Capela (Biserica) St. Ladislaus confundata de la anul 1897 pana in anul 2000(studiul de fata) cu capela St. Jacobus Major in Hermannstädter Zeitung anul 2000 ca atunci cand sunt intr-o localitate concomitent populatie romanica (valloni) si populatie germanica, populatia romanica (valloni) are de obicei drept Biserica de Comunitate o Biserica cu patrocinul St. Jacobus.
deci putem presupune ca Biserica St. Jacobus (inscriptie citita pe zid in interior:1166? trebuie sa verific) a fost a Comunitatii Vallone, iar PRIMA Biserica Sta. Maria a Comunitatii Flamande (germanice), mai tarziu integrati si saxones.
INITIAL NU S-AU AMESTECAT COMUNITATILE...erau pe VECINATATI bazate pe localitatile de ORIGINA...(asa cum mai tarziu nu s-au amestecat Sasii cu Landlerii!).
La constructia MARE a Bisericii Parohiale Sta. Maria (acum Biserica Evanghelica) in sec. XIV (desi neterminata, functiona) aceasta a devenit SINGURA BISERICA PAROHIALA, cimitir cu incinta, Poarta era Sagturm/Turnul de pe Scarile Sag/Joagarului in jos catre Cibin, iar Biserica St. Jacobus Major a decazut la rangul de Capela St. Jacobus Major (mai tarziu: nu e clar, numai de Cimitir?).
_____________________________________________________________________________________________
Tot intra muros mai este si Capella Rotonda, e un caz special, datarea ar fi cam sec XII spre sfarsit...
________________________________________________________________________________________________
Biserica Praepositurae Cibiniensis St. Ladislaus este de fapt extra muros initial..cu incinta si cimitir separat(e). Poarta ar fi fost Turnul Preotilor, mai precis tunelul de sub acesta. Cuprindea alaturi, cam pe locul unde este Liceul Bruckenthal si Scriptorium-ul (impreuna cu Schola latina)...
Prima constructie (romanica, modesta, o singura nava, pe un soclu cu inaltimea de cca 1,80 m (dedesupt: cripte), un turn rectangular asimetric integrat complet in fatada de vest (parca si la Michaelsberg/Cisnadioara avem o astfel de integrare in zid a turnului), plasat nord-vest) ridicata fortat intr-un timp record: cca intre 20.12.1191-pana vara 1192.(sanctificarea lui Ladislaus Rex Hungariae, patrocin-ul acestei Praeposituri si Bisericii in sine)..
Ulterior refacuta gotic..
_______________________________________________________________________________________________________
continua..
Georg Schoenpflug von Gambsenberg