Page 1 of 1

Cibinium.Manastiri, Biserici, Capele intra si extra muros.

PostPosted: 09.04.2011 19:03
by Retras la cerere
1.

Cibinium. Manastiri, Biserici, Capele Catolice, intra si extra muros.(Evul Mediu=pana la Reforma Lutherana, cca jum.sec XVI) O enumerare

1. Regula: Manastirile fiind exempte, subordonate fiind direct Vaticanului, deci neavand de fapt nimic cu autoritatea Orasului Liber Regal,, si nici macar a regelui, sunt obligatoriu extra muros; abia 1445 Vaticanul cere expres derogarea de la aceasta regula OBLIGATORIE si pana atunci fara exceptie.

2. Regula: Bisericile se construiesc cu axa orientata catre rasaritul-soarelui-in-ziua-de-patrocin, avem o exceptie, la Biserica Praepositurae Provinciae Cibiniensis St. Ladislaus. (vezi mai jos putin), zi in care soarele-la-rasarit ar fi avut un alt unghi, mult mai apropiat, aproape paralel cu cel al axei Bisericii Parohiale Sta. Maria.

etape (paranteza se refera totdeauna la ultima data):

cca. 1150-1191.20.Dec.

20.dec. 1191: Praepositura este post modo confirmata de Vatican). La Biserica Praepositurae se incep lucrarile IARNA...vezi unghiul rasaritului soarelui in-zi-de-iarna pe axa bisericii..unghi diferit fata de axa rasaritului soarelui la Biserica Parohiala Sta. Maria, cea proiectata vara sau la inceputul toamnei, cea la care era traditional-corect orientata axa dupa regula: axa-pe rasarit=rasaritul-soarelui-in ziua-de-sfant-patrocin.. oricat ar fi de ciudat si de dificil de sapat in solul inghetat, Biserica Praepositurae trebuia terminata pana in vara 1192, cand este sanctificat Rex Hungariae, devenit St. Ladislaus, al carui patrocin il primeste. Verificati: Liceul Bruckenthal, urmasul Scriptorium-ului si Scholae Latina a Praepositurae, era perfect paralel cu Biserica Praepositurae, si are alt unghi decat Biserica Parohiala Sta. Maria (acum Biserica Parohiala Evanghelica).

1191.20 Dec.-1241 (1241:tatarii 2x:la venire si la plecare)

1241- 1445 (1445:Din cauza atacurilor turcesti care le periclitau,Vaticanul cere integrarea Manastirilor intra muros (cele aproape de Centura III. sunt integrate tacit, deci fara documente speciale referitoare la aceasta prin constructia Centurii a IV-a, care integreaza elemente ale zidurilor acestora...erau cam in linie.

Exceptie: Manastirea Dominicana (fratres, barbati) cu biserica Ecclesia Stae. Crucis Passionis Christi ramane inca o perioada extra muros (cam pe la gara, Capela Crucii)..era prea departe, apoi

1474 este mutata intra muros langa Saltz-Thurn/Turnul Sarii care este deja mentionat la 1401. (Centura a III.-a) ((actuala biserica a Ursulinelor)

1445--Jumatatea sec XVI...Jumatatea sec XVI:(Reforma Lutherana)..se termina hotarat Evul Mediu, apoi urmeaza Epoca Moderna Timpurie..

Enumerarea

Biserica (Bisericile) Parohiala (Parohiale) incepand de la colonizare deci cca 1150 intra muros (Piata Huet)

1. Observatie: Prima mentiune la 20.12.1191, Praepositura este de fapt Ecclesia Teutonicorum..nedeterminat care germani (germanici)...dupa 1206 cam apar sub numele de saxones.
apoi la corecturile acestui document si precizarile de rigoare,(1191-1196) apare o diferentiere Flandrenses (germanici) ac Valloni (romanici).

Heidrunn König observa in studiul dansei despre Capela (Biserica) St. Ladislaus confundata de la anul 1897 pana in anul 2000(studiul de fata) cu capela St. Jacobus Major in Hermannstädter Zeitung anul 2000 ca atunci cand sunt intr-o localitate concomitent populatie romanica (valloni) si populatie germanica, populatia romanica (valloni) are de obicei drept Biserica de Comunitate o Biserica cu patrocinul St. Jacobus.
deci putem presupune ca Biserica St. Jacobus (inscriptie citita pe zid in interior:1166? trebuie sa verific) a fost a Comunitatii Vallone, iar PRIMA Biserica Sta. Maria a Comunitatii Flamande (germanice), mai tarziu integrati si saxones.

INITIAL NU S-AU AMESTECAT COMUNITATILE...erau pe VECINATATI bazate pe localitatile de ORIGINA...(asa cum mai tarziu nu s-au amestecat Sasii cu Landlerii!).

La constructia MARE a Bisericii Parohiale Sta. Maria (acum Biserica Evanghelica) in sec. XIV (desi neterminata, functiona) aceasta a devenit SINGURA BISERICA PAROHIALA, cimitir cu incinta, Poarta era Sagturm/Turnul de pe Scarile Sag/Joagarului in jos catre Cibin, iar Biserica St. Jacobus Major a decazut la rangul de Capela St. Jacobus Major (mai tarziu: nu e clar, numai de Cimitir?).
_____________________________________________________________________________________________
Tot intra muros mai este si Capella Rotonda, e un caz special, datarea ar fi cam sec XII spre sfarsit...

________________________________________________________________________________________________

Biserica Praepositurae Cibiniensis St. Ladislaus este de fapt extra muros initial..cu incinta si cimitir separat(e). Poarta ar fi fost Turnul Preotilor, mai precis tunelul de sub acesta. Cuprindea alaturi, cam pe locul unde este Liceul Bruckenthal si Scriptorium-ul (impreuna cu Schola latina)...

Prima constructie (romanica, modesta, o singura nava, pe un soclu cu inaltimea de cca 1,80 m (dedesupt: cripte), un turn rectangular asimetric integrat complet in fatada de vest (parca si la Michaelsberg/Cisnadioara avem o astfel de integrare in zid a turnului), plasat nord-vest) ridicata fortat intr-un timp record: cca intre 20.12.1191-pana vara 1192.(sanctificarea lui Ladislaus Rex Hungariae, patrocin-ul acestei Praeposituri si Bisericii in sine)..
Ulterior refacuta gotic..

_______________________________________________________________________________________________________



continua..

Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Re: Cibinium.Manastiri, Biserici, Capele intra si extra muro

PostPosted: 10.09.2016 21:45
by Retras la cerere
2.

aici un comment enumerator de Manastiri si Ordine Catolice, deci un fel de fragment de sinteza:


CLARISSELE (franciscane) sunt Die Grauen Nonnen/Moniales Griseis/Grawe Nonnen, cele de pe Knopfgasse-Margarethen-Gasse/Anna Gasse/Hurmuzachi/Ampere/Reforma Agrara (ordine cum imi vin in minte).
Biserica lor, de fapt CORUL daramat 1987 poze FABINI si Sibiul.ro si cercetare Petre Besliu Munteanu, care de fapt nici acum NU STIE ce a fost acolo exact. In schimb stie FABINI, vide harta-plan a lui cu obiectivele explicate Kloster der GRAUEN NONNEN/MONIALES GRISEIS..Dar nici Fabini nu stie ca au fost CLARISSE..

Despre asta am scris mult, incurcat fiind la inceput de teoria cu

FRATII MINORITI (franciscani) pe care arheologul-loco Petre Besliu-Munteanu ii zapaceste pe aici, Knopfgasse-Margarethengasse-Kleine Margargarthengasse(Anna Gasse)., si care de fapt au fost la Biserica Manastirii Sta. Elisabetha colt Salzgasse/Constitutiei cu Elisabethgasse/9 Mai. Acestia sunt Fratii Minoriti (Franciscani) despre care se tot scrie..Biserica lor daramata parca 1867, Böbel o are pictata, acolo s-a construit oarece Scoala Evanghelica, acum Palatul Copiilor parca intitulat.

DAR pe Selarilor, fosta Franciscana /Nonnengasse/Franziskanergasse, franciscanii alungati la Reforma Lutherana au (re) venit in Hermannstadt abia la CONTRAREFORMA CATOLICA..si li s-a dat Biserica si fosta Manastire a NONNELOR DOMINICANE/DIE SCHWARZEN NONNEN de pe Selarilor de acum, care Biserica Dominicana avea patrocinul Sta. Maria-Magdalena.



Deci in EVUL MEDIU - clar ca inainte de Reforma Lutherana, (cu aceasta incepe Epoca Moderna) avem 1+5 ORDINE CATOLICE, la inceput, toate extra-muros.

1.Avem PRAEMONSTRATENSER (-innen)= nonne inainte de Tatari (dispar, dupa Tatari nu se mai aude nimic (localizarea MEA: posibil Asylkirche/Biserica Azilului, atunci EXTRA MUROS-imediat sub Centura a II-a de Fortificatii)..

2. avem FRANCISCANI barbati/FRATII MINORITI,


3.FRANCISCANE femei CLARISSE/Nonne Cenusii/Grawe Nonnen/Moniales griseis,


4. exista DOMINICANI barbati Fratres Praedicatores /SCHWARZE BRÜDER: Ecclesia Stae. Crucis Passionis Christi (gara, daramata, in fata ei era si acum este singura Capela Crucii ,apoi de la 1474 la actuala Ursuline pana la Reforma), (Ursulinele vin aici la Contra-Reforma, mai tarziu sec. XVIII..aduse din Pressburg/Pozsoni/Pojoni Posonium acum Bratislava si acolo aduse din Scotia)…si avem

5. existau DOMINICANE femei/SCHWARZE NONNEN: Biserica fosta Sta. Maria-Magdalena pe Selarilor, la Reforma evacuata, la CONTRAREFORMA adus Franciscani.

6. si exista Ordo de Sanctu Spiritu/Heiliggeist/Ordinul Sfantului Spirit: Impreuna cu ORASUL=Patronaj asupra Bisericii Azilului/Asylkirche si Azilului propriu-zis.Extra numesc numai Ordinul, Convent cu Manastire se pare ca nu erau.

DACA NU MA CREDETI, mergeti pe SELARILOR si cititi IN TREI LIMBI ISTORIA PE USA ..scrie ca au fost intai DOMINICANE acolo.
In vara aceasta am fost ACOLO si am ramas traznit cand am citit pe usa ce stiam..traznit de faptul ca SIBIENII NU CITESC NICI MACAR PE USA BISERICII/Str. Selari..
Si asa sta scris in continuare si pe pagina oficiala a Primariei Sibiu ca acolo ar fi fost Clarisse..pe Selarilor..
Am facut impreuna cu sotia Jun/Jul.2012 doua poze cu USA cu istoricul..aparatul foto nu mai avea accu incarcat si am ramas fara poze.
VA ROG FACETI POZA cu USA cu ISTORICUL batut la masina de la Biserica
ACTUALA Franciscana, fosta DOMINICANA (nonne) Sta Maria-Magdalena (atunci, acum alt patrocin)si puneti-le AICI…..
(Am pus deja)



Georg Schoenpflug von Gambsenberg