Page 1 of 1

Ioana Postelnicu: Orasul Minunilor.(Sibiu) 1957

PostPosted: 01.04.2011 11:07
by Retras la cerere
1.

Ioana Postelnicu: Orasul Minunilor. Bucuresti. Editura Tineretului.1957 334 pg

Orasul= Sibiu descoperit prin ochii copilului Andrei, care vine vara la bunicul sau aici, undeva pe Str. Elisabetha/9 Mai - -Fingerling-Platz/Piata Aurarilor.
Este ff. importanta si interesanta..Numai asa intelegeti oarece din ORAS, daca cititi...

KLICK pe imagine, apoi colt-dreapta sus dreptunghi-cu-sageata, inca o data KLICK:


ar fi de dorit, cineva, fie Biblioteca Astra (care nu prea mai are ONLINE de exemplu seria de Personalitati-din Cibinium-Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu, asa cum a avut-o pana acum cca 2 ani), fie o persoana particulara, sa ia si sa fotografieze simplu TOATA CARTEA cu text.-si-imagini si s-o puna aici COMPLET.Merita..

Fiecare sibian ar trebui s-o aiba si s-o citeasca. Si mai ales s-o citeasca seara-de-seara ca pe o rugaciune, copiilor lui si copiilor-copiilor lui...numai asa se intelege de ce ORASUL ACESTA FASCINANT ESTE IUBIT in mod exclusivist (Sibiu & Restul-Lumii-Sloboda)
numai asa incep sa creasca radacinile-loco stropite cu dragoste si grija zi-de-zi...


Eu nu o am din pacate, as fi facut-o...


Ioana Postelnicu



Ioana Postelnicu (pseudonim al Eugeniei Banu; 18 martie 1910, Poiana Sibiului, jude?ul Sibiu - 28 noiembrie 2004, Bac?u) este o prozatoare. Este fiica Evei (n?scut? Albu) ?i a lui Constantin Banu al Lesii de pe Vla?ini, staroste al curelarilor sibieni. Înva?? la Institutul C?lug?ri?elor Ursuline (1917-1920) ?i la Liceul „Domni?a Ileana" din Sibiu (1920-1928). S-a înscris la Facultatea de Litere din Cluj, îns? dup? 2 ani (1928-1930), c?s?torindu-se, se transfer? la Facultatea de Litere din Bucure?ti, dar renun?? la studii. În perioada 1940-1944 a de?inut func?ia de secretar literar al Teatrului Na?ional din capital?, iar între 1946 ?i 1948 a fost inspector de teatru la Departamentul Artelor ?i gazetar la „Na?iunea".



Debuteaz? cu nuvela Ioana în „Vremea" (1938). Semneaz? ?i Bogdana Postelnicu sau Sergiu Du?escu. În 1995 i s-a decernat Premiul Uniunii Scriitorilor pentru întreaga activitate, în 1997 Premiul Opera omnia al revistei „Ateneu", iar în 2001 Ordinul „Serviciul credincios" în grad de Cavaler ?i Ordinul „Pentru merit" în grad de Comandor.



Înc? de la începuturile sale literare, Postelnicu p?trunde în ambian?a cenaclului Sbur?torul, formându-?i personalitatea sub auspiciile lui E. Lovinescu. În Aqua forte (1941) Lovinescu m?rturisea c?, de la primele pagini pe care tân?ra le-a citit în cenaclu, a tr?it „momentul în adev?r al deschiderii la via?? a unui talent". Paginile f?ceau parte din primul roman, Bogdana (1939), pe care E. Lovinescu îl considera „de o maturitate de expresie artistic? destul de rar?". O apreciere similar? f?cea ?i Vladimir Streinu, relevând c? romanul atest? „o maturitate de expresie, unduioas? ?i ferm?, dup? trebuin??, ca ?i o p?trunz?toare observa?ie interioar?, fie a senza?iilor celor mai fugitive, fie a dezvolt?rilor suflete?ti aproape halucinatorii". Introspec?ia sufletului feminin are subtile infuzii de lirism, p?strându-se într-un plan epurat al emo?iilor erotice, tensiunile izvorând din convorbirile dintre un b?rbat ?i o femeie.



Bine primit a fost ?i cel de-al doilea roman, Bezn? (1943; Premiul Societ??ii Scriitorilor Români ?i Premiul „I. Al. Br?tescu-Voine?ti" al Academiei Române). Protagonista, Marta, se zbate în c?utarea adev?ratei iubiri, dar speran?a fericirii se n?ruie dramatic. Zbuciumul ei e surprins cu o mare putere de analiz? a sufletului feminin. Într-o activitate de ?ase decenii, scriitoarea s-a impus prin disponibilitatea de a parcurge variate registre epice, de a apela la diferite modalit??i compozi?ionale, abordând nuvela ?i romanul, reportajul ?i povestirea, jurnalul de c?l?torie ?i memorialistica literar?.



A fost tentat? ?i de dramaturgie, scriind, în colaborare cu Tiberiu Vornic, piesa Împ?r?ti?a lui Machidon (1955). În epoca dominat? de realismul socialist, a pl?tit ?i ea tribut tezismului ideologic în romanele P?durea Poenari (1953), Ora?ul minunilor (1957), Frank and Smith Company (1982). Distan?area de coerci?iile ideologice se observ? în scrierile pentru copii - ?erfi (1958), Toate au pornit de la... p?pu?? (1972; Premiul Asocia?iei Scriitorilor din Bra?ov), Ce ne povestesc Milena ?i Crina (1982) - ca ?i în memorialistica autobiografic? ?i de c?l?torie - Roat? gândului, roat? p?mântului (1977) ?i Seva din adâncuri (1985).



De o cu totul alt? factur? ?i integrând alt? substan?? este ampla construc?ie epic? Plecarea Vla?inilor (1964), continuat? de întoarcerea Vla?inilor (1979; Premiul „Ion Creang?" al Academiei Române) ?i de Urma?ii Vla?inilor (1999). În locul analizei psihologice ?i al ambian?ei citadine, autoarea aduce o dram? zguduitoare din lumea oierilor sibieni în anii premerg?tori r?scoalei lui Horea. Evocând destinele str?mo?ilor s?i, ca o adev?rat? urma?? a baciului Alexa Banu, conduc?tor al Vla?inilor, Postelnicu asigur? romanelor autenticitate ?i fior participativ. Comunitatea Vla?inilor este zugr?vit?, într-un fel, din interior, f?r? a fi pierdute din vedere ritmurile dintotdeauna, ambi?ionând s? se configureze într-o viziune mitic?.



Plecarea Vla?inilor se axeaz? pe un conflict istoric, resuscitând confruntarea dintre comunitatea ciobanilor români din zona muntoas? a Sibiului ?i st?pânirea habsburgic? ce încerca s?-i sileasc? s? adopte „unia?ia" cu biserica romano-catolic?, pentru a-i desp?r?i de neamul lor de dincolo de mun?i. Vla?inii sunt „d?rui?i" de Maria Tereza ora?ului Sibiu, oierii fiind obliga?i s? pl?teasc? noi biruri ?i arende c?tre guvernatorii sa?i. Ob?tea Vla?inilor încearc? s? reziste, dar este nevoit? s? ia calea pribegiei, s? treac? mun?ii în ?ara Româneasc?. Nenorocirea e provocat? îns? de Nicolae Branga, un tic?los care vrea s? se îmbog??easc? ?i s? parvin? prin ruinarea celorlal?i. El îi tr?deaz?, uneltind cu autorit??ile hasburgice prinderea ?i executarea conduc?torilor comunit??ii române?ti. Branga triumf? pentru scurt timp, deoarece r?zbunarea celor sc?pa?i din dezastru îl va zdrobi chiar în momentul în care devenise c?petenia comunit??ii.



Întoarcerea Vla?inilor r?stoarn? cronologia evenimentelor, „înviindu-l" pe Branga ?i înf??i?ându-l ca pe un mare afacerist în climatul fanariot din ?ara Româneasc?. Abia în finalul romanului, când revine cu ob?tea în locurile de origine, Branga va fi pedepsit crunt. Ambele romane au o construc?ie epic? solid?, conturând un suflet colectiv, dar mai pu?in individualit??i pregnante. Sugestiv e redat? atmosfera burgului transilv?nean, ca ?i via?a pastoral? a Vla?inilor, cu practici ?i ritualuri vechi, unele pagini, ca acelea care descriu urcarea turmelor la munte, fiind adev?rate poeme în proz?. Evocând o lume patriarhal?, Postelnicu a izbutit s? imprime nara?iunii o expresivitate aspr?, s? încadreze cu naturale?e arhaismele ?i regionalismele.



Dup? aceste vaste construc?ii epice, scriitoarea face dovada unei imprevizibile energii, revenind la proza de analiz? psihologic?, cu volumul de nuvele Eternele iubiri (1986) ?i cu romanul Remember (1995). Nuvelele par identice cu cele publicate cu mult timp în urm?, cum fuseser? Nedumerire, Eroarea, Drame mici etc. La o cât de sumar? confruntare se constat? îns? c? textele sunt structural diferite de cele anterioare. P?strând doar acelea?i titluri ?i unele elemente ale conflictelor ini?iale, Postelnicu le-a rescris f?r? s? le altereze substan?a prin adapt?ri ?i actualiz?ri for?ate.



Datorit? nuan??rii investiga?iei psihologice, motiv?rii mai subtile a dramelor suflete?ti, amplific?rii conflictelor ?i a tensiunii epice, nuvelele din Eternele iubiri au o vibra?ie mai profund?. Cu un titlu ce aminte?te de nuvela lui Mateiu I. Caragiale, romanul Remember se structureaz? pe alte coordonate, fiind o evocare limpid? ?i totodat? o confesiune despre psihologia feminin?.



Opera



• Bogdana, Bucure?ti, 1939;

• Bezn?, Bucure?ti, 1943;

• Povestea lui Toma Ferig?, Bucure?ti, 1952;

• P?durea Poenari, Bucure?ti, 1953;

• Împ?r?ti?a lui Machidon (în colaborare cu Tiberiu Vornic), Bucure?ti, 1955;

• Ora?ul minunilor, Bucure?ti, 1957;

• ?erfi, Bucure?ti, 1958;

• Adolescen?ii, Bucure?ti, 1962;

• Plecarea Vla?inilor, Bucure?ti, 1964;

• Toate au pornit de la... p?pu??, Bucure?ti, 1972;

• Roat? gândului, roat? p?mântului, Bucure?ti, 1977;

• Întoarcerea Vla?inilor, Bucure?ti, 1979;

• Ce ne povestesc Milena ?i Crina, Bucure?ti, 1982;

• Frank and Smith Company, Bucure?ti, 1982;

• Seva din adâncuri, Bucure?ti, 1985;

• Eternele iubiri, Bucure?ti, 1986;

• Remember, Bucure?ti, 1995;

• Urma?ii Vla?inilor, Bucure?ti, 1999.



Traduceri



• I. Popov, Familia, Bucure?ti, 1950 (în colaborare cu Xenia Stroe);

• Alexandr Lukin, D. Polianovski, Frontul din umbr?, Bucure?ti, 1964 (în colaborare cu Igor Vascenco);

• Jakub Kolas, Mla?tina, Bucure?ti, 1967 (în colaborare cu Maria Roth).
(copy-paste din net)



Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Re: Ioana Postelnicu: Orasul Minunilor.(Sibiu) 1957

PostPosted: 03.04.2011 09:55
by dreamwind55
Am sa o caut la ASTRA...

Re: Ioana Postelnicu: Orasul Minunilor.(Sibiu) 1957

PostPosted: 04.04.2011 11:28
by sibian59
pentru Georg Schoenpflug von Gambsenberg:
o fotografie ce va trezi amintiri ... (3 apr, 2011)