SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING

Cisterna de Apa cu Pompa de Lemn

"Avem un oras frumos" zicea cineva odata. Hai sa le aratam tuturor ce se poate vedea la noi , pentru ca se poate...

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 09.01.2014 22:26
1.

Priveste si Hermannstadt/Sibiu, trebuie sa admitem ca si aici s-au construit astfel de lucruri, dar si mai probabil, acolo unde avem oarece pe un deal de PIATRA, si cam sus, deci mai mult ca probabil, la Michaelsberg/Kis-Disznd/Cisnadioara, sus la Biserica donata Cistercienilor...

Pe Facebook medievistica.ro Arheolog Dr. A. A. Rusu a postat ca REBUS-GHICITOARE o imagine interesanta, preluata din Sapatura Arheologica de la Cetatea Deva executata de D-na Daniela Marcu Istrate, cea care a sapat in 2005 si Piata Huet unde a dovedit ca NU STIE ce sa caute si ce a descoperit, fiindca nu cunostea deloc Istoria Hermannstadt si de fapt nici nu stie sa interpreteze OBIECTELE/REALIA MEDIEVALE, cu rugamintea expresa;
daca cineva stie, sa-i comunice si respectivei sapatoare, pentru a o ajuta sa nu scrie prapastii in eventuala carte-raport asupra sapaturii de dansa executate la Deva...fiindca la Hermannstadt/Sibiu si la Alba Julia a dovedit ca, vorba bancului intre doi surzi:
-Eu sap de aici si pna aici...

Recunosc, mi-a fost relativ dificil, fiindca m-am lasat dus aiurea de COMMENTs de la respectiv-ul posting, dar imi revin mereu:

Acesta este LINK-ul DIRECT spre PROBLEMA-REBUS facebook medievistica.ro, cititi atent TOATE comments si examinati atent imaginea:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=472170152893023&set=a.315250155251691.70218.191595097617198&type=1&theater

SINGURA care in COMMENTS ACOLO s-a apropiat cel mai mult de rezolvare este Maria Rosu ( http://asztrorege.blogspot.de/ ) ....si de fapt, dupa cum se va vedea in seria urmatoare de email-uri,, DANSA, nu eu, a ATINS DIRECT ASPECTUL, eu nu am facut decat sa imi explic CUM functionau toate in ansamblul integrat.


Dau si aici imaginea initiala, 120% marita:




De la inceput am exclus orice poveste cu TURN, intrucat era evident ca fiecare amanunt e clar si are importanta...nu este un turn cu scara interioara in melc in jurul unui stalp massiv central, fiindca distanta dintre presupusul stalp central din piatra si zidul-coaja spre exterior e minimala, nici-o mtza onorabila n-ar reusi sa urce pe presupusa scara-melc atat de ingusta...

M-am apropiat ca in joc de CALD presupunand ca ar fi o Fantana Arteziana cu CISTERNA si cu canalizare proprie intre cele doua ziduri...dar ceva nu pusca...
am scris email Dr. A.A. Rusu si Maria Rosu, cu oarece incercari de reconstituire, deja ma apropiasem CUMVA:

IPOTEZA:
Schacht multiplu: FNTNA ARTEZIANA si cu bazine largite (forma de scoica, sau pentru vite?)
SI cu CANALIZARE PROPRIE (system fantana oarba).
Apa vine prin tuburi-de-lemn trecute prin gaura centrala, tubul-mic, ajunge sus ca jet artesian, umple bazinele, unde nivelul este reglat de inaltimea gaurii laterale dreptunghiular-orizontale din tubul-mare (pe mana dreapta a privitorului) , apoi se scurge curge in stratul de apa freatica prin spatiul inelar dintre tubul-mic si tubul-mare unde avem numai schotter si nisip.


La care email Maria Rosu ( http://asztrorege.blogspot.de/ ) , cea cu Aqua Machina in Comment mi-a RASPUNS:

nu e cumva urma unui dispozitiv de scos apa -la Esztergom s-a gasit ceva asemanator- avea o "pompa de apa" si scotea apa din mare adancime, e adevarat acolo e ceva stanca carstica.



aici raspunsul meu inca ezitant:

Mda, ar putea sa fie intr-adevar o fntna CU POMPA, unde CILINDRUL POMPEI este TUBULETUL MICUT, acela ingust de tot din fundul TUBULUI MIC, iar PISTONUL (sunt 2 parca, unul de rezerva pe zidul interior al TUBULUI MARE) acel (acei) pari de lemn perfect cilindrici). Ce rost ar acea atunci TUBUL MARE? Aici se aduna apa pentru a fi scoasa repede cu galetile in caz de incendiu, de obicei.. dar si normal, pentru baut Toate pot fi executate CONCOMITENTunul POMPEAZA mereu, altii SCOT APA cu GALETILE, si atunci gaura mica dreptunghiular-orizontala peretele interior al TUBULUI MARE, pe mana dreapta a privitorului duse apa mai departe in EXTERIOR catre un jghiab de apa pentru vite eventual.. DAR aici de fapt ar lipsi inca o adaugire, si anume un tub de lemn incastrat in TUBUL MIC, prin care trece schtanga-piston si care, poate la partea de sus, are o tevusa ca o tasnitoare, unde poti sa bei direct cu cana, gura, sau sa iei apa proaspat-pompata direct in galeata

Si pe urma, tot descoperind cate o faramita, incercand sa gasesc UTILIZAREA fiecarui OBIECT din poza, am bombardat toti oamenii cu emails la fiecare lucru care-mi venea in cap, dar mai ales, COMPLETND mereu IMAGINEA INITIALA cu imagini-explicatii, speram sa scape si ei catre mine oarece punct de sprijin sau poza clarificatoare....

Tacere...nici nu le-o iau in nume de rau...devenise problema MEA desuchiata, voiam SA VAD CLAR OBIECTELE in functionalitatea lor...

Si apoi am mai scris, cu imagini completate:

Deci, revin sa fie mai clar: TUBUL MARE este o CISTERNA de APA CU POMPA, cu o deviatie laterala catre un jgheab exterior de adapat vite (gaura dreptunghiular-orizontala din peretele TUBULUI MARE), iar TUBUL MIC este locul de incastrare al unui TUB de LEMN (disparut) care duce apa-n sus la TSNITOARE, si prin care TUB de LEMN trece si PISTONUL-PAR-de-LEMN al POMPEI MECANICE unde CILINDRUL POMPEI este TUBUL MICUT ducand in jos de la gaura din TUBUL MIC.

Apoi am mai trimis oarece imagini prelucrate, cu explicatia:

Aici in anexa aveti oarece schita.. pistonul de lemn al pompei mecanice este parul/prajina de pe zidul interior, marcata miscarea jos-sus prin doua sageti paralele..iar cilindrul pompei incepe de la gaura dinTUBUL MIC si coboaralipseste tubul de lemn in sus, marcat prin linii rosiipoate asa se intelege...

Nu mai redau acum pas-cu pas fiecare incercare de reconstituire, ci dau aici poza- sinteza-finala, unde, in coltul din dreapta sus e o poza luata din NET cu o FNTNA-cu-POMPA-de-LEMN spre exemplificare...

Explicatiile le-ati citit aici, poza da de fapt totul....

SPER SA NU GRESESC IN IPOTEZA MEA...
Dar daca...atunci trageti-ma de atentie...



Cisterna de Apa cu Pompa Mecanica-120percent-montaj-pistonul-pompei-linii ptr tubul de lemn in sus -si-tubul de lemn.png


Am uitat sa mentionez, acele prajini cilindrice care functioneaza ca piston in cilindrul de pompa aveau la capat o garnitura-de-piele, cu marginile rasfrante in sus ca o umbrela semi-inchisa cu varful in jos, asa-tinute de peretii interiori ai cilindrului... exact ca la pompa-de-bicicleta (acum cauciuc, dar pe vremuri...piele). La impingerea in jos a prajinii-piston-de-lemn garnitura se aduna ca o umbrela, lasand sa treaca aerul in sus, iar la tragerea in sus garnitura se deschide, etanseizand cilindrul pompei, producand SUB garnitura in cilindru vacuum/vid care trage apa in sus..
Sistemul functioneaza cam asa, aici o pompa moderna, dar acelasi principiu, pentru a vedea MISCAREA in imaginea gif, faceti 1x KLICK pe poza si aveti rabdare cca 15-20 secunde, pana curge apa pe tasnitoare:




Aici dau si UNA din procedurile de scobire a trunchiurilor de copac pentru a face din ele tuburi, conducte...Ce NU explica oamenii, nu totul era strict manual ca aici..Existau la morile-de-apa JOAGARE /SAGMHLENWERK dispozitive care invarteau burghiul acela imens si, paralel, trunchiul era mereu impins catre burghiu, pe grinzile-de-ghidaj. (Sagmhle/Joagar/Sag-Gasse/Saggasse/Strada Joagarului, acum Str Turnului, Sagmhle era la Sagtor/Poarta Joagarului inainte putin de Piata Cibin, colt Turnului/ Valea Mare..(Moara era numita si Pfaffenmhle/Moara Popilor, era Moara Bisericii Sta. Maria, cu 4 roti si dubla-functie: Joagar si Moara de Faina de Grau)..

Sa vedem cam ce nu au UITAT germanii prin NET (in carti mai sunt, dar cartile nu sunt pentru citit...)








DAR aici diametrele sunt relativ micute, insa la conductele-de-lemn din Hermannstadt am vazut in anii 60' pe Fleischergasse/Mitropoliei, diametrus INTERIOR ,deci al tubului, era de peste 20 cm.




Poate acolo foloseau alt procedeu de scobire, mai eficient...NU STIU daca nu taiau la Joagar trunnchiul de-a lungul in doua, apoi, puteau tot la joagar, dar si de mana sa scobeasca fiecare jumatate si apoi sa le uneasca din nou prin cepuri-din-loc-in-loc. .Stranse in cercuri de metal? si sub presiunea pamantului din jur ramaneau lipite, iar prin faptul ca incontinuu aveau apa, nu se uscau sa deschida spalt la imbinare pe unde sa curga apa, ramaneau umflate si impermeabilizate..

Si aici mai dau numai pentru EXEMPLIFICARE, chestia nu este medievala, dar sa vedeti cam cum ar arata un TUB VERTICAL de LEMN scobit prin care circula sus-jos un piston LUNG pentru pompa de lemn a fantanii...









LINK-uri utile, unde intr-adevar MERITA sa vedeti oarece IMAGINI si sa cititi comments cu explicatii

Medieval Animal Data Network - Fotos | Facebook

https://www.facebook.com/pages/Medieval-Animal-Data-Network/490275581032323?id=490275581032323&sk=photos_stream

Tot aici intra ce dau mereu prin Copy-Paste de LINKs


Si nu uitati LINK-ul WOLFF cu poze de pe Facebook dat de @Ann mai sus, parca pana acum sunt peste 1300 poze:

Fotos von Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemlden und Grafiken
http://www.facebook.com/media/set/?set=o.312666005441702&type=3

Nu uitati sa dati un ochi pe aici:

Sibiu Patrimoniul Istoric.Cladire de cladire cu ISTORIC
http://patrimoniu.sibiu.ro/ro


Ascuns prin Transilvania Fotos/Alben/Albume/Texte

https://www.facebook.com/pages/Ascuns-prin-Transilvania/171064516365031

Medievistica.ro
http://www.medievistica.ro
(in special CATALOAGELE MEDIEVISTICA)

este pe face-book cu IMAGINI (fiecare cu TEXT si cu comments, puteti porni in pagina si de la fotos, dar atunci pentru TEXT & comments KLICK pe imagine in colt dreapta-sus pe sageata-dubla)

Facebook. Medievistica
https://www.facebook.com/pages/Medievistica/191595097617198?ref=stream










Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Return to Sibiul Vechi

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 3 guests

cron