SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING

Bastionul Soldisch si Zona Soldisch in Hermannstadt/Sibiu

"Avem un oras frumos" zicea cineva odata. Hai sa le aratam tuturor ce se poate vedea la noi , pentru ca se poate...

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 04.03.2008 14:31
1.

Bastionul Soldisch si Zona Soldisch in Hermannstadt/Sibiu

completare aici si cu poze la:
Asta Nu: Dusmanii Istoriei Orasului .Moara de sub Soldisch Daramata:
http://www.sibiul.ro/forum/viewtopic.php?t=2610


text-de-baza Copyright@chisi (cu alt titlu)
dau intai link-ul ( comentariile si completarile incep jos la comentarii, urmariti de la nr.1):

http://www.tribuna.ro/index.php?id=368n ... &tx_ttnews[tt_news]=18050&tx_ttnews[backPid]=368


Johann Trster: Das Alt- und Neue-Teutsche Dacia, Nrnberg, 1666:

...Plimbandu-te numai pe acest drum intre iazurile mari in sus, se vad la stanga turnuri tari de tot, precum Turnul Fierarilor (Schmidt-Thurn), Turnul Dogarilor (Binder-Thurn) si Turnul Aurarilor (Goldschmidt-Thurn).
Tot aici curge mai sus-amintitul Brat-al-Cibinului inauntru in Oras. Deasupra acestui turn incepe acel deal de sus al Orasului de Sus , pe care se afla un Bastion extrem de gros, rotund si inalt din caramida construit, care se vede de peste tot si departe. Acest Bastion are ziduri atat de groase incat se pot adaposti inauntru de ploaie cinci baieti, cum mi s-a intamplat mie insumi adesea. De la acest Bastion rotund pana la Poarta Cisnadiei (Heltauer-Thor) tot Zidul Orasului este un Bastion, lung de un Stadium sau O-Goana-de-Cal si se numeste Suldesch (Der Suldesch) astfel construit mai intai sub Principele Bethlen Gabor incat intre Zidurile-de-Centura sunt cuprinse doua Iazuri mari: Pe (latura de) afara insa doua iazuri mari de acelasi fel, abia patru pasi departate de ziduri, care se intind astfel pana la Poarta (a Cisnadiei, n.n.)....




Siebenbrger Zeitung (Ziarul de Transilvania) 1784:

Poarta Cisnadiei(Heltauer-Tor), in partea de sud a Orasului de Sus, care isi are numele de la Targul Cisnadie(Markt Heltau) este solid construita. Din amandoua laturile o apara Bastioane tari. Pe dreapta anume Soldisch, care de la Poarta pana la capatul lui cel mai indepartat masoara o distanta de aproximativ 800 Pasi si era prevazut pe vremuri pe dinauntru si pe dinafara cu iazuri mari si cu iazuri-retinatoare-de-noroi (Schlammhalter= Retinatoare-de-Noroi..pentru decantarea apei de baut...n.n.). Acum cel exterior este aproape complet desecat pana la un canal mic si in locul lui au aparut gradini; cel interior insa curge inca, desi de cele mai multe ori umplut si devenit pajiste.
Din Stema pe care o poarta acest Bastion pe latura de afara trebuie sa se inteleaga ca ar fi fost construit abia sub Domnia Principelui Gabriel Bethlen ,deci in anii 1613 pana in 1629.
Pe acest (Bastion) Soldisch inauntru pe val(ul de pamant) se afla o Magazie de Artilerie foarte mare si una mai mica din simple barne construita, la care se gaseste spre siguranta o Casa-de-Garda Militara.
Chiar aici se afla cu cativa ani in urma la o cadere-de-apa venind din numitul-iaz-de-decantare-si-limpezire un Joagar care insa nu prea afost folosit si astfel s-a degradat singur. Acum vreo trei ani (1781, n.n.) s-a adus pe socoteala Orasului o Piua de argasitorie-de-piei-albe (banuiesc ca miel si oaie, n.n.)care este mult mai de folos.
De pe acest Bastion (Soldisch, n.n.) ai cea mai placuta priveliste inspre numita Citadela si Orasul-Josefin si cel mai curat aer dinspre Padurea Dumbrava....




10.CZEKELIUS (continuare la 9. in link..serverul Tribuna nu mai accepta comment. lungi):

CERBI SI TUNURI
Ruina artificiala a lui Michael von Brukenthal. Gradina Bastionului ca Parc Public


Bastionul Soldisch a fost de fapt conceput pentru razboi, totusi a devenit in vremuri pasnice o scena de evenimente romantice, pe care s-a modificat si daramat-(re)construit potrivit gustului si Spiritului Vremii.

Astfel in sec.XVIII un personaj inalt-situat si temut in genere, al carui nume din pacate nu este mentionat in documente, (deci acest personaj) tinea in Soldisch (zona,n.n.) cerbi, care, spre supararea Locuitorilor Orasului, distrugeau gradinile-de-pomi-fructiferi si distrugeau chiar zidaria Intariturii-Orasului.
In chiar incinta Bastionului Soldisch si-a amenajat Comes Michael von Brukenthal o Gradina dupa gustul sentimental-accentuat al vremii de atunci, cu o Cadere-de-Apa si Oranjerie, cu o Ruina Artificiala si cu o colina amenajata din bucati-de-stanca. Din Cazematele Bastionului s-a rupt o Hala larga (mare), prin care curgea (de-a lungul) un paraias. La toate festivitatile militare mai mari erau aduse tunuri pe terasa cea mai inalta pentru a trage de acolo obisnuitele salve de salut. In anul 1823 apoi tunurile au fost exilate pe digul care fusese amenajat (de fapt:aufgeschttet) pe Soldisch inafara Zidurilor Orasului.
In prima jumatate a sec. trecut (XIX) Gradina si-a schimbat de cinci ori proprietarul si a devenit in cele din urma proprietatea fabricantului de pasla si palarii J.G.Bayer, care era cunoscut drept cultivator si negustor de arbori-de-lmi(e). Mai tarziu a preluat terenul Pensionatul-Brasovean (Kronstdter Pensionsanstalt) si a vandut-o in anul 1869 prin licitatie, dupa ce Magistratul (Consiliul) din Hermannstadt/Sibiu si-a exprimat dorinta de a construi aici o Sala mare pentru Asociatia-Muzicala (Musikverein) sau sa amenajeze un Parc Orasenesc.(deci e vorba de Zona Soldisch). Intr-adevar s-a amenajat Parcul Orasului (acum Astra,n.n.) de catre Asociatia-de-Infrumusetare (a Orasului:Hermannstdter Verschnerungsverein n.n.) la sfarsitul anilor 70' (sec.XIX n.n.) si ceva mai tarziu s-a ridicat si Gesellschafthaus (Casa Societatii) pe terenul actualei (1970?) Case a Armatei. La licitatia Pensionatului Brasovean (Kronstdter Pensionsanstalt) a cumparat Gradina (deci pe Soldisch-Bastion, n.n.) Consilierul-Forestier de atunci Gustav Adolf Conrad. Prin aceasta a revenit aceasta proprietate iarasi in mainile unui Om-de-Specialitate provenind din familia Brukenthal, care a amenajat aici in anii 70' ai secolului trecut (XIX) cea mai frumoasa Gradina din Hermannstadt/Sibiu. De mentionat ar mai fi ca acestui barbat plin de merite ii este de multuimit si pentru Complexul (Anlage) de Case Balneare (Kurhuser) de pe Paltinis (Hohe Rinne).
Degradarea masiva a Zonei Soldisch si a Bastionului Medieval incepe in anul 1881 cu demolarea Turnului Aurarilor (Goldschmiedturm) (pe Bastionul Soldisch,n.n.) ca si cu inaugurarea doi ani mai tarziu (1883) a Orfelinatului (evanghelic, n.n.) si a Bisericii St. Johannes.(Zona Soldisch, n.n.). La inceputul secolului nostru (1903) au fost daramate Zidurile Orasului de-a lungul Parcului (acum Astra, n.n.), 1927 prin prelucrarea unei prime schite de sistematizare a Orasului este propusa si partial executata o desfiintare nu numai a Suprafetelor Verzi (Zone Verzi) ale acestui teritoriu, ci si a Intariturilor Medievale.

(continuarea da situatia de prin anii 70' sec.XX si propunerile proprii CZEKELIUS de renovare, n.n.:)

Intretinerea si Restaurarea Zonei Soldisch si a Bastionului in curs de ruinare constituie astazi o preocupare importanta a Sectiei de Sistematizare si Arhitectura a Consiliului Popular Municipal. Mai intai este delimitat complexul istoric inca existent. In acest sens, prin modernizarea Europa-Strasse 15 A, s-au executat lucrari la Dealul Morii (Mhlberg=panta Alba Julia in jos, pe dreapta este Moara cu stema Orasului, n.n.) care fac iarasi mai accesibil accesul la Complexul-de-Intarituri. Este prevazuta restaurarea Bastionului in sine si al resturilor de Zid-al-Orasului pana la Biserica St. Johannes. De altfel este posibila o demarcatie stricta intre Leaganul-de-Copii pe terenul Bastionului si Bastion in sine, la care vechea Gradina a Bastionului cu treptele si terasele sale pot fi amenajate ca zone-de-Parc-Public. De dorit ar fi si reconstructia Turnului Semicilindric (Halbschalenturm), a Instalatiei-de-Moara de Ev-Mediu-Tarziu si a Halei care statea odinioara deasupra cazematelor.
Amenajarea de Alei prin toata Zona ar trebui cat se poate de repede initiata: mai ales o legatura intre Hechtgasse (str.Kornhauser)...(str. din Parcul Astra cu Bufetul Lotru (acum Cofetaria?...), care curge de-a lungul caselor dintre Parc si str.Tribunei,...acum?...n.n.) si Aleea Filosofilor, ca si o Promenada pe sub Bastion intre Dealul Morii (Mhlberg) si capatul de jos al Strazii Tribunei (Quergasse) se dovedesc pentru circulatia pietonilor drept foarte necesare. Ocolisurile obligatorii de acum (1970, n.n.)ar putea fi evitate prin aceasta. Concomitent ar putea sa-si gaseasca o utilizare corespunzatoare si Terenul Sportiv Luceafarul functionand drept continuare si Loc-de Joc al Scolii Generale nr. 15.
Cladirea etajata a Casei de Copii sprijinita pe Urechea-de-Fortareata pe Dealul Morii, un Memento al Stilului-de-Constructie aiurea si al sfidarii Protectiei Monumentelor Cladite, va ramane in orice caz...[...] textul este intrerupt in editia tiparita, n-n.).


1.O observatie: deci zidul Cetatii propriu -zis era pe linia de case intre Str. Tribunei si Parcul Astra...S-a construit o Curtina (zid exterior, care leaga iesiturile portilor, urechile-de-bastioane) intre Bastionul Soldisch si Poarta Cisnadiei, care zid (exterior) trecea de-a lungul cladirilor de pe linia Bibliotecii Astra, apoi mai departe, cum am descris in anexa...Intre cele doua ziduri paralele se formeaza un ZWINGER ca si la Str. Harteneck (Cetatii) dar mult mai lat. In Zwinger se adaposteau uneori vitele...Uneori in Zwinger se gasea fie un sant suplimentar cu apa, fie iazuri cu functie multipla (aparare si decantarea-apei-de-baut)... In Zona Soldisch se se gaseau doua iazuri... Un alt Zwinger, dublu, mai avem in Pempfflingergasse (Pasajul Scolii) sus pe zid (terasa Restaurantului Casa Medievala, deasupra Butoiului de Aur) si jos, strada sus-numita de fapt.




2.Se pare intre cca 1970 si 1999 Blazonul Principelui Transilvaniei Bethlen Gabriel (ungureste:Gbor) ([b]Bethlen de Iktr *cca 1580 Ilia (Elienmarkt), + 15.11.1629 Alba Julia(Weenburg), mentionat inca in CZEKELIUS, a disparut pur si simplu, sau nu este dorita mentionarea lui ...[/b].

este vorba de acest Principe:
http://www.agero-stuttgart.de/Sigle-Agero/Gabriel%20Bethlen1.JPG

sau (prin klick pe imagine mareste mult):
http://bdeg.sopron.hu/~nszasz/bethlengabor.jpg

dar care de fapt ca Principe al Transilvaniei a avut aceasta Stema( blazonul familiei:scutul din mijloc cu cele doua lebede):

http://www.heraldique-europeenne.org/Regions/Europe_Orientale/Blasons/Gabriel_Bethlen.gif

a nu se confunda cu familia Bethlen de Bethlen (Beclean) care avea acest blazon din imensa colectie de blazoane din Biserica Reformata Cluj, fosta Wolff-Gasse (Farkas-utca) (prin klick pe imagine devine mare):

http://www.kolozsvar.ro/Cimerek/images/d974_jpg.jpg


Aici ar fi totusi cazul sa dau inscriptia disparuta impreuna cu Stema Bethlen Gabriel de pe zidul Bastionului Soldisch:

1627:
http://www.heraldique-europeenne.org/Regions/Europe_Orientale/Blasons/Gabriel_Bethlen.gif

PROPVGNACVLVM ISTVD AERE PVBLICO ERECTVM CVRA VIR(ORVM) G(ENE)ROS(ORVM) PRVD(ENTIVM) AC CIRC(VMSPECTORVM) D(OMI)NOR(VM) MICHAELIS LVTSCH CONSVLIS ET KOLOMANNI GOTZMEISTERI IVD(ICIS) REG(II) AN(N)O M. DC. XXII. INCEPTVM. FINITVM EST IN AN(N)O M. DC. XXVII.

Acest Bastion ridicat din bani publici prin grija Barbatilor de Nastere Aleasa, prudentilor si circumspectilor Domni, Michael Lutsch Primar si Kolomann Gotzmeister Judecator Regal, a fost inceput in anul 1622 si terminat in anul 1627.

(dupa:Seivert, Johann, (in:) Albu, Ioan: Inschriften der Stadt Hermannstadt aus dem Mittelalter und der frhen Neuzeit,hora Verlag Hermannstadt. Arbeitskreis fr Siebenbrgische Landeskunde Heidelberg,2002, Inschrift 148...anno 1627



in orice caz nici Julianna Fabritius-Dancu (Spaziergang durch Alt-Hermannstadt) nu-l mai mentioneaza (1983 atunci poate politic motivat), dar nu apare nici 1999 in lucrarea din care dau complet secventa de mai jos...


Ioan Bucur:Bastionul Soldisch Str. Bastionului nr.6 1622-1627 (in:) Machat, Christoph (Editor), Avram, Alexandru/Bucur Ioan (autori),Denkmaltopographie Siebenbrgen 5.1.1. Stadt Hermannstadt. Die Altstadt /Topografia monumentelor din Transilvania 5.1.1. Municipiul Sibiu.Centrul Istoric (editie bilingva germ./rom.), 1999, Rheinland-Verlag GmbH Kln/Editura Rheinland Kln, pg.98 (apar si diferentieri voite intre textul german si cel romanesc, de ex. la Liceul Lazar):

Bastionul Soldisch Strada Bastionului nr.6 1622-1627

Este ultimul din seria celor cinci bastioane de tip italian construite dupa mijlocul sec.XVI pentru adaptarea sistemului defensiv la modernizarea tehnicii de asediu prin folosirea pe scara larga a tehnicilor de artilerie. Are forma unei jumatati de inima (pica), cu o portiune dreapta in zona de denivelare naturala spre nord-vest, care se racorda cu zidurile centurii a IV-a si cu resturile rondelului construit in 1552, incluse in noua constructie.Se pastreaza doua nivele de aparare, cu urme de ambrazuri, din care una de la primul nivel inchisa printr-o nisa ampla pastreaza inchiderea pivotanta din lemn. Corpul propriu-zis al bastionului este realizat din zidarie mixta (caramida si bolovani de rau) spre interior, captusita spre exterior cu caramida ingrijit apareiata, cu zidul evazat puternic spre baza si cu un brau decorativ cu sectiune semicirculara la partea superioara. (numai decorativ? sau practic, contra scarilor de asediu?! n.n. G.S.v.G.)
La interior s-au construit trei cladiri, una in sec.XVII si doua in sec.XX. Prima (d+p), in forma de L, initial casa de garda, cu timpanul la fata zidului exterior de dublare a centurii a III.-a, pastreaza ferestre traditionale (sase ochiuri) si ferestre in arc de cerc, subimpartite la demisol. Acoperisul mansardat in doua trepte prezinta lucarne inalte, acoperite in doua ape. La interiorul bastionului se pastreaza amenajarile de teren sub forma de plan inclinat ce permiteau manevrarea pieselor de artilerie spre coronamentul zidului. Pe latura de sud se pastreaza ambrazuri pentru arme de calibru mediu si o usa care permitea circulatia trupelor spre exterior. Zidul bastionului se racorda in unghi drept cu cel de dublare a centurii a III.-a care forma un zwinger, separat de bastion printr-un val de pamant. Pe latura de sud-vest s-a incastrat stema provinciei realizata in basorelief pe o placa de marmura (inc.sec.XX) (subl.noastra G.S.v.G.).la sfarsitul sec.XVIII, comitele sasilor Michael von Brukenthal, (in red.germana:nepotul guvernatorului Samuel von Brukenthal , lipseste in red. romaneasca, n. n. G.S.v.G) a amenajat aici o gradina dupa gustul epocii.
I.(oan) B.(ucur)

(copiat tot textul referitor la..in op.cit.)


Poze:
avem in link-ul central, deci @chisi: articolul-de-baza din Tribuna trei poze excelente...
dar pe serverul din Ungaria cu imens de multe cetati (vrak), pe care l-am dat x ori, cu un plan activ al Sibiului, und nu aveti decat sa apasati pe sagetile rosii ca sa se deschida imaginea aveti la Bastionul Soldisch 6(sase) sageti, deci 6 poze:

http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben.htm

si special pentru cei ce nu se pricep, Zona si Bastionul Soldisch in direct de aici, deci cele 6 poze:

1.Zona Soldisch: Curtina (zidul exterior cetatii propriu-zise, asa-zisa a IV.-a centura, deci pe linia Spitalul Luther, Astra, Scoala de Surdo-Mute, St.Johannis, Orfelinat/Sc.15, Luceafarul/Sc.15 strada pana-n Bastionul Soldisch...(aici vazut din curtea Scolii 15, respectiv Liceul Octavian Goga):

http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben115.jpg


toate celelalte 5 sunt numai Bastionul Soldisch propriu-zis:


http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben106.jpg

http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben108.jpg

http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben109.jpg

http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben111.jpg

http://mars.elte.hu/varak/nagyszeben/szeben113.jpg


si aici dau tot ce gasesc pe NET ca imagine semnificativa in legatura cu...:

Stema Cibinium/Hermannstadt pe Moara de sub Bastion, numita Moara Pergel, deci pe Soseaua Alba Julia in jos, pe mana dreapta, vis--vis de Parcul Petfi (de la Moara aceasta se numea dealul Mhlberg/Dealul-Morii, iar strada continuarea Alba Julia spre centru se numea Mhlgasse/Strada Morii, apoi Str. Lenin (cea cu Volksbad/Baia Populara...) potrivit info recente @chisi pe Softpedia-Forum, complet disparuta acum:

http://www.sibiul.ro/forum/download.php?id=2758

Aici avem Bastionul Soldisch cu Stema Orasului Cibinium/Hermannstadt/Nagyszeben/Sibiu ...deasupra ei se afla Stema Principelui de Transilvania, Gabriel (Gbor) Bethlen...acum nu mai este...Poate la Renovarea actualei Steme inlaturata? Act politic?...In orice caz o falsificare si o mutilare a monumentului istoric, ca si a istoriei...:

http://www.viaromania.eu/pictures/attraction/images/2007111700843SVFPQXKD.jpg

deasupra ei? ...n-ar mai fi loc parca...daca la refacerea stemei (nu a Bastionului prin anii 70'?) nu s-a mutat mai sus Stema Hermannstadt? trebuia sa se afle:

http://www.heraldique-europeenne.org/Regions/Europe_Orientale/Blasons/Gabriel_Bethlen.gif


Soldisch- Bastion(sper sa nu fie Haller, autorul nu specifica de unde) (prin klick devine mare):

http://image68.webshots.com/68/8/85/16/2629885160031016036qkQZQC_fs.jpg





Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Sflingen, Deutschland
Attachments
Last edited by Retras la cerere on 01.05.2008 23:28, edited 40 times in total.
User avatar
Posts: 1855
Joined: 02.01.2007 15:39
Location: Sibiu
PostPosted: 04.03.2008 15:05
Pe zidurile alea am copilarit eu...
We will always be so much more human than we wish to be...

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 07.03.2008 23:05
3.

1.Planul teoretic, in sectiune de adancime (3-dimensional) al unui Bastion.Valabil cam pentru toate...
Aici Fortareata SPANDAU din Berlin...

http://ourworld.compuserve.com/homepages/Thomas_Schreiber/schnitt.gif



2. Fort Komrom Slovacia/Ungaria (partea de nord a orasului Komorn/Komrom/Komarno prin Tratatul de la Trianon data (Ceho-)Slovaciei, partea de sud ramasa in Ungaria...legate printr-un pod. Bastionul se afla in partea de nord, deci Slovacia)):

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cd/Kom%C3%A1rom_Fortress_03.jpg

a. cum arata Bastionul de aproape sub slovaci (faceti klick pe 3x Fotos):

http://www.Komarno.sk/index.php?brick_id=330#


b.: Cum se poate amenaja pe Bastion (Komrom) un Restaurant cu gust, chiar in cazemate si repectand arhitectura ( Fotos, X-limbi:):

http://www.komarno-csarda.sk/



3.Integrarea Intariturilor Orasului in peisajul actual Zrich, Helvetia:

http://www.stadt-zuerich.ch/content/internet/mobil_in_zuerich/mobilitaetskultur/zuerich_z_fuess/2/3_1.direct.ParagraphContainerList.ParagraphContainer1.ParagraphList.0014.Image.gif


4.Roma, Bastionul Cetatii-Ingerilor (Engelsburg, ?Citt degli Angeli?) (marire prin klick pe poza):

http://mint.sbg.ac.at:8000/pics/2006/Rom/126_Bastion%20der%20Engelsburg.high.jpg



5.Fort Ontario, Bastion cu Tunuri (klick pe imagine):

http://freepages.genealogy.rootsweb.com/~smithandyoung/Fort%20Ontario_NW%20Bastion.jpg



Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Sflingen, Deutschland

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 16.03.2008 00:05
4.

N-ar strica Soldisch sa fie mobilat cu tunuri, precum aici la fortareata Knigstein/Taunus, mariti prin klick pe poza:

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/96/Kanonen-lafette-burg-felsenstein_1-1024x768.jpg



Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Sflingen, Deutschland

Posts: 599
Joined: 21.05.2007 18:41
PostPosted: 16.03.2008 12:41
Din nefericire, nu am vazut vreo piesa de artilerie veche la Sibiu. Decat ca reprezentare pe zidul Primariei vechi (sec XVI)
Tot din nefericire, comunistii nu numai ca au demolat, dar au si eliminat unele componente "brughezo-mosieresti" din decorul orasului.
Napomuk e prea cunosacut. IG Duca a disparut si el. Crucifixul de la gatul bustului lui Andrei Saguna din Parcul ASTRA a fost si el razuit de Partid. Crucile de pe acoperisul liceului Ursulinelor de pe Dealului nici ele nu mai sunt. Cateva blazoane din Piata Mare au si ele urme de dalta. Cel mai hazliu este la Rectorat, in interior, unde e plin de stucaturi "militare", iar drapelul austro ungar a fost revopsit in tricolorul romanesc, cu culorile pe orizontala... Probabil ca Soldisch a avut aceeasi soarta... Renovat "comod"...

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 18.03.2008 14:03
5.

?@chisi si cine stie, sau poate sa afle...

daca eventual printre tunurile de sec. XVI-XVII fie muzeal pastrate (ha...ha..), fie pe imagini (nu sper la schite speciale de turnare tunuri...), deci eventual prin comparatie de marime cu obiecte alaturi reprezentate...sau marturii scrise, sau mentiuni...daca EXISTA CUMVA TUNURI DE SAU PESTE 4 (patru) METRI LUNGIME? Turnate in Hermannstadt?

E o poveste ciudata de tot care isi are legatura pana la INNSBRUCK (sursa acestor tipuri de tunuri) pana la distrugerea INVINCIBILEI ARMADA de catre FLOTA REGINEI ANGLIEI in CANALUL MANECII...
Englezii au invins nu numai prin mobilitatea navelor lor, ci si prin aceste adevarate TUNURI (de MARINA) construite de un austriac ce era mester din INNSBRUCK, (dimensiunile celor din Innsbruck, mulajul de turnare, compozitia aliajului)... ...rasul lumii...impotriva SPANIEI Habsburgice...
Atunci am privi cu totul cu alti ochi Soldisch, Haller si Turnul Gros (actualul Teatru HOCHMEISTER (pardon, tovarasa THALIA l-a construit), respectiv RONDELUL care a fost, transformat in TURN-de-ARTILERIE clar, cu ambrazuri adanci al naibii...unde trebuia o teava lunga de tun...
Nu-l uit aici nici pe Conrad Haas care se pare ca stia meserie...ca si cei din Oras de altfel, care turnau tunuri inca de prin a II-a jumatate a sec. XIV(!!!)...

Deci ...ca sa nu se uite...erau in sec.XVI tunuri de 4m lungime? E vorba de Hermannstadt...ca asa se numea atunci....

Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Sflingen, Deutschland

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 20.03.2008 14:57
6.

1.Primul Plan ...1735-1739...pe mana dreapta gasiti Zona Soldisch...

2.-3.Zona Soldisch dupa macheta-Olteanu(3.)...im pare rau ca n-am fost in stare sa maresc...IRFAN nu permite orice...scanner nu am...

Sus pe mana dreapta: Poarta Cisnadiei (cam intrarea in actualul Parc Astra si Hotelul Habermann/Europa/Bulevard, Forum-Continental);... jos, la terminarea portiunii duble de zid, Bastionul Soldisch.

Se observa cele doua ziduri care compun Zwinger-ul, intre ele iazul-de-clarificare-si decantare-a apei -de baut, acum Parcul Astra...Zidul exterior (Centura a IV-a de Ziduri), care este curtina dintre Bastionul Soldisch si Poarta Cisnadiei (Heltauertor) mai este pastrat inca pe portiuni...am aratat mai sus unde...Zidul interior, de fapt a III-a Centura de ziduri(cu 5 Turnuri intre Poarta Cisnadiei si Bastionul Soldisch), parca de-a lungul Caselor dintre Str. Tribunei si Parcul Astra, pe Strada numita odata Georg Hecht-Gasse, apoi Str. Kornhauser, in chiar Parcul Astra, pe latura unde se afla Bufetul Lotru, parca acum Cofetaria Lotru...Nu mi-e clar...intre casele de pe Tribunei si Parcul Astra, deci undeva in curti si despartind, sau direct in actualul Parc Astra?...

Chestia aceea in forma de U la Bastionul Soldisch este de fapt asa-numitul Rondel, un fel de turn semicircular prelungit, cu o platforma umpluta cu pamant si inaltata pe care erau amplasate tunurile...(nu numai aici!)..La baza zidului, in partea interioara, sub pamantul platformei, se intindeau galeriile cazematelor a caror zidarie este acum distrusa de radacinile copacilor de pe Soldisch...

dau suplimentar si toata macheta-Olteanu pentru a intelege contextul...

pentru marire 2x klick pe poze:

Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Sflingen, Dutschland
Attachments

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 26.03.2008 14:19
7.

Bastionul Soldisch vazut din Satelit.

Va orientati dupa Stadionul Luceafarul , dreptunghiul verde marcat ca teren...la stanga lui putin deasupra unei laturi mari, imediat dupa linia drumului vine Bastionul Soldisch (plin de copaci, greu de vazut). Observati pe latura mica stanga si in jos pana la Johannis Kirche, curtina, linia Zidului Centurii a IV-a...Portiuni din...mai sunt ascunse in curtile de pe linia Cladirii Asociatunii Astra ...Poate le descoperiti prin satelit... Sub Soldisch, de fapt in susul planului, curgand pe linia Soselei Alba Julia (E68?) observati Moara de sub Soldisch, acum nu stiu ce scoala..

deschideti:

<http://maps.google.com/maps/mm?oe=UTF-8&hl=en&q=&ie=UTF8&t=h&om=1&ll=45.794886,24.144752&spn=0.001713,0.003648&z=18>

Georg Schoenpflug von Gambsenberg, Ulm/Sflingen, Deutschland
Attachments
Last edited by Retras la cerere on 04.05.2008 16:26, edited 5 times in total.

Posts: 599
Joined: 21.05.2007 18:41
PostPosted: 03.04.2008 17:47
Stema Bethlen nu mai exista, actualastema de pe soldisch fiind o reconstructie, se pare fiind mai recenta.

NU EXISTA PIESE DE ARTILERIE la Sibiu. Cea mai veche este tunul de camp Skoda de la monumentul de la Sc de Artilerie (fosta KuK infanterie), din perioada interbelica.

Exista o reprezentare a unor tunuri din sec XVI (cred) la Primarie Veche exact pe coltul spre Odobescu. Plus o ghiulea intr-un parete
User avatar
Site Admin
Posts: 1701
Joined: 19.01.2004 12:34
Location: Sibiu, Romania
PostPosted: 30.04.2008 16:23
O poza cu zidul exterior, vazut din interiorul bastionului, avea pe vremuri o fereastra ? sau ce se vede acolo ?
Attachments
Cauta rapid pe site:
telefon brukenthal pt. a gasi rapid nr. de tel. al unei institutii, firme, sau obiective turistice
adresa brukenthal exact ca pt telefon doar ca o sa gasiti adresa
cod postal balcescu pentru a gasi codul postal al unei strazi din sibiu sau medias. Folositi doar numele (sau o parte) fara Str, aleea .. etc

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 30.04.2008 17:18
10.

ovisopa wrote:O poza cu zidul exterior, vazut din interiorul bastionului, avea pe vremuri o fereastra ? sau ce se vede acolo ?


Banuiesc ca este o arcada oarba in zid, asa cum sunt acum si la zidul de pe Str. Harteneck (Cetatii)...umpluta ulterior.
Umplutura s-a facut inca in vremea cand se mai folosea caramida veche...mai lunga, mai lata, mai subtire... 28x14x 4,5-5 cm...banuiesc chiar la sfarsitul sec.XVIII..cand Baronul Michael von Brukenthal face terasa si darama o parte din cazemate...Poate si mai tarziu...umplutura-reparatura este facuta CIOBANESTE..cu toate ca pare veche...Poate si mai nou...au avut neaparat nevoie sa acopere numai locul acesta cu tencuiala, urmele se vad...si de fapt numai aici.....le-o fi fost rusine ce lucru slab au facut...sau poate o fi fost adaugata oarece camaruta sau magazie..sau grajd... care apoi a disparut...

S-ar putea de fapt locul acesta sa fi fost o ambrazura de tunuri ....Si umpluta ulterior...desi pare cam mare pentru...
Nu-mi dau seama daca portiunea de bolovani de jos este originala ...sau adaugata...atunci a fost arcada pana jos...ca pe Harteneck...
Dar cum subliniez la poze mai jos...La Cetatea clasica se foloseste piatra...la Bastion, unde avem ambrazurile pentru tunuri ...nu prea..piatra este mult prea casanta si rupe bucati mari si periculoase...caramida fiind mai amorfa, atenueaza socul...si nu se rupe atata din zid la impactul ghiulea-zid.., s-a folosit si piatra in continuare...dar nu prea era recomandabil...Vorbesc chiar in jurul ambrazurilor...in rest...merge si piatra...

2xKLICK pe poze:
Attachments
Last edited by Retras la cerere on 02.05.2008 09:42, edited 8 times in total.
User avatar
Site Admin
Posts: 1701
Joined: 19.01.2004 12:34
Location: Sibiu, Romania
PostPosted: 01.05.2008 08:44
Fly_away wrote:si eu vreau sa intru acolo :) Nici nu am stiut de tunelul ala...


Fly: Tbingen-Germania [x] ... data viitoare .. cand esti in tara:)

Si acum surpriza :D

Tunelul se bifurca dupa aproximativ primii 10 metrii, directia primei parti a tunelului fiind catre bastion.

1. Primul tunel este in partea stanga si este zidit, dar dupa directia in care merge pare sa nu intre in bastion (inca nu am intrat pe el)

2. aproape vizavi de primul tunel se face alt tunel care este nezidit, si la inceput este mai inalt decat primul,poti merge in picioare.

Directia acestui tunel este spre biserica din curtea liceului textil, sau ce este acea cladire cu acoperisul in forma de biserica. Dar tousi nu sunt inca singur ca merge acolo , am impresia ca tunelul merge inspre stanga si nu asa mult in dreapta.

Partea buna e ca am mers pana s-a terminat ata .. si alta surpriza a fost cand am ajuns acasa si am vazut ca ata avea 64 metri :D

data viitoare cand voi merge o sa incerc sa iau date cat mai exact, in legatura cu directia si o sa-mi mai cumpar mai multa ata, sa nu mai am surprize :D

Probabil in weekend o sa vin si cu un desen in legatura cu directia tunelului.
Attachments
Last edited by ovisopa on 25.02.2010 08:56, edited 1 time in total.
Cauta rapid pe site:
telefon brukenthal pt. a gasi rapid nr. de tel. al unei institutii, firme, sau obiective turistice
adresa brukenthal exact ca pt telefon doar ca o sa gasiti adresa
cod postal balcescu pentru a gasi codul postal al unei strazi din sibiu sau medias. Folositi doar numele (sau o parte) fara Str, aleea .. etc

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 01.05.2008 13:14
12.

1. Prima pozitie este SUPLIMENTAR data o vedere de prin 1910 cu Schewis-ul inca in functiune in fata Palais Habermann (Hotel Europa/Hotel Bulevard!)..care parau vine din Parcul Subarini, trece pe sub strada catre Hotel, face un cot la stanga si coboara catre Bastionul Soldisch si alimenteaza cu apa Moara de sub Soldisch...Cladirea aceea mare de pe mana dreapta n-a fost iubita de Comitetul Municipal Sibiu..si daramata...num-asa...in locul Cazarmii 90' sta Cortul Cultural... Opera din Viena a fost invitata in Capitala Culturala sa-si tina show-ul Ca La Usa Cortului..pardon..in Cort....




2.Al doilea este o secventa din Planul 1914, cuprins in BAEDECKER 1918...un plan mult marit dar restrans strict la ZONA Soldisch...Cu cele doua cladiri nu sunt in clar....Se pare totusi ca MOARA este cladirea cea mai MICA, mai apropiata de hangul care e langa trotoarul de pe Alba Julia..



2.Planul largit al Zonei Soldisch 1914...tiparit 1918 BAEDECKER (in tot contextul)...

O sa ma intrebati de ce il dau...Simplu..ptr ca spre deosebire de planurile de acum are si vechile parauri, cursuri de apa la suprafata...care nu mai exista...

2.Si pentru ca este pana acum inafara de planurile detailate de la Archiva Imperiala a Ministerului K.K. de Razboi de la Viena..singurul plan al Bastionului Soldisch in sine...nu-l avem nicaieri publicat...Rondelul fiind pe Bastion..nu apare separat...

Orientare in mare...

Soldisch-Park= Parcul Astra...
Mhlgasse= Strada Morii= de atunci deja...era inca sub unguri!=Schaguna-Strasse!, apoi Str. Lenin=acum Saguna
Heidengasse= Str. Morilor...
Philosophengang=Aleea Filosofilor
Fleischhauerwiese=Pasunea Macelarilor= Strandul Vointa...
Kempel...Cazarma Kempel..Centrul de Recrutare..
Kloster der Franziskanerinnen=Manastirea Surorilor Franciscane..sus pe hang, Str Dealului, langa scara in jos...fost? Liceu Sanitar...
Si Wellenbad=da-da...Baie-Cu Valuri..chiar jos la picioarele scarii care duce de la Liceul sanitar catre Parcul Petfi...
Se pare ca atunci nici urma de Soseaua Alba Julia...era normal...
Unde scrie Durchbruch=Spargere-prin,Trecere -Prin..inca nici nu avea nume= era de fapt chiar in fata la Johannis-Kirche cand s-a spart zidul si s-a prelungit Strada...Fleischergasse=Macelarilor= Mitropoliei=1 Mai= Mitropoliei.

La 14a. chiar pe acest fir de apa...avem Bastionul Soldisch...un fel de dreptunghi cu o latura curbata spre interior, ca o clama de rufe...undeva mai su de crucea care marcheaza Johannis-Kirche...si curtea ei care merge pana-n Soldisch(ocupa si Terenul Luceafarul).
Paralel cu asta curtea Scolii Elementare Gr. Ortodox.. care ocupa de fapt o fasie din actuala curte Lic. Octavian Goga +Scoala Nr. 15.Intre ele exista zidul ramas inca din Curtina, a 4-a Centura de ziduri...

Observati acum in special sistemul de canalizare inca existent...Apa venea de sus de pe Soldisch..Parcul Astra...si ajungea la Moara Soldisch...chiar pe colt...apoi curgea in Canalul Morii cam in dreptul Spitalului TBC...unde se unea de fapt cu ce venea de la Cibin-Cascada prin fata Strandului...Fleischhauerwiese)

Deasupra cuvantului (Mhl) bagat in paranteze vedeti un curs de apa, linia verde, iar deasupra ei vedeti ca acesta apa bate in oarece patrat ...acolo era de fapt MOARA acum daramata...

Si cunoscand faptul ca Bastionul Soldisch este mai sus, va puteti da seama de unde vine apa care alimenta MOARA...Urmariti firul de apa...trece in Parcul Astra, dar prin curtile de pe latura Bibliotecii Astra...si apoi ...nu se mai vede..dar puteti fi siguri ca undeva la coltul Bulevard catre Baia Populara primea apa din Sevis care venea de-a lungul Schewis-Gasse...Daca sunteti foarte atenti observati ca paraul trece prin fata K. Ung.Finanzamt (Serviciul Financiar Regal Ungar)....fost o perioada si Primarie...Parcul Elisabeth (in cinstea asasinatei imparatese Sissy) e chiar in fata acestuia...si merge mai departe pe la Gesellschaftshaus....Bulevardul Victoriei... catre Sub-Arini...acolo mai sunt cele doua parauri..unul sus pe alee, altul jos in mijloc (Sub-Arini)...

Clar...MOARA este cladirea mai MICA de pe firul de apa...
Attachments
Last edited by Retras la cerere on 05.05.2008 18:54, edited 1 time in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 03.05.2008 11:12
13.

Nu v-a sarit in ochi MARCAJUL din Tunel? Este Banda aceea portocaliu-pe-galben car curge prin tot tunelul.
Si anume numai in tunelul nezidit...dar cu un Glett de mortar? Culorile se pare ca sunt pentru un marcaj clar...pentru a deosebi o directie de alta...Sau un nivel de eventual apa care curgea pe aici din iazul-de decantare? Pentru a sti pana unde trebuie sa razuiasca nivelul namolulului depus? ESTE NAMOL PE drum in tunel? Daca da, era si pentru golirea si curatarea iazurilor-de-decantare de sus, actualul Parc Astra...
Attachments

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 04.05.2008 09:05
14.

La Bastioane exista o situatie mai speciala..trebuie sa reziste contra loviturilor de artilerie..De aceea zidaria era umpluta cu pamant..in pamant se amenajau cazematele...
Sus se constituie astfel un fel de platforma...incercuita de un zid care nu e prea inalt inauntru..spre afara e inalt de tot.
Zidul are din loc in loc ambrazuri..deschideri pentru armele de foc de aparare..ambrazurile fiind deschise intr-un zid foarte gros, sunt mai largite catre partea interioara pentru a permite miscarea tevii intr-un unghi mai larg de ochire...
Jos la nivelul platformei sunt ambrazurile pentru tunuri grele...
Sus pe zid...exista o galerie de lemn...pentru aparatori..aici sunt ambrazuri pentru tunurile usoare...si pentru armele de foc sau albe portabile(care inca nu sunt complet eliminate..o arbaleta cu boltzuri de otel era de multe ori mai eficienta decat un puscoci ca un trichter (palnie) care tragea cu pietre rotunjite)..
Tot ce povestesc eu aici aveti deja exemplificat vizual la inceputul topicului, la exemple de Bastioane...chiar in sectiune vazute...
Vreau numai sa subliniez ca tehnica de zidire a Bastioanelor presupune deja cunostinte de fizica si mecanica, unele introduse din tehnicile de imbinare a lemnului care s-au dovedit viabile...Una din aceste tehnici este PARCHETAREA MULTIPLA, ii zic asa fiindca nu gasesc alt termen...In lumea specialistilor se vorbeste despre teserea caramizilor...legatura lor multipla prin dispunerea alternativa de-a lungul si perpendicular pe...

1. In prima poza vedeti concret tunelul chisi-ovisopa zidit inca si in Epoca Moderna in MODUL FLAMAND al dispozitiei caramizii in textura zidului...

2.In a doua imagine vedeti MODUL FLAMAND de zidarit...unde alternanta capete-lungimi..asigura o foarte buna legatura si sustinere reciproca..atat in grosimea zidului, cat si in inaltime si latime...Acest mod flamand s-a folosit curent in Cibinium/Hermannstadt medieval...si cladirile rezista...

3.In poza a treia...vedeti o adaptare complexa, parchetare multipla, preluata din prelucrarea lemnului...este varianta speciala pentru Bastion si fortareata...

Parchetarea multipla disperseaza unda de soc... exact ca in tehnica blindajelor speciale ale tancurilor moderne care nu mai sunt structuri netede monobloc, ci structuri sandwich din materiale mutiple cu dipozitie oarecum prismatica...deci atenueaza efectul impactului...

Si caramida este ea mai moale decat piatra..dar prin caracterul ei amorf...atenueaza unda de soc...nu e asa de casanta precum piatra...

De aceea la ambrazuri nu prea apare piatra..piatra este foarte casanta...e periculos pentru aparatorii de la ambrazura...in caz de primire de lovitura....rupturi mari zboara aiurea..si sunt bolovani ascutiti la zona de ruptura..
Avantajul net ramane valabil pana la aparitia proiectilelor EXPLOSIVE...aici apar alte probleme...
Attachments
Next

Return to Sibiul Vechi

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 2 guests

cron