SIBIU HOME  |   CONTACT  |   SERVICII  |   WEB DESIGN  |   WEB HOSTING  |   DIGITAL PHOTOGRAPHY  |   SEO (SEARCH ENGINE OPTIMIZATION)  |   INTERNET CONSULTING

Manastirea Dominicana Veche Fratres Praedicatorum

"Avem un oras frumos" zicea cineva odata. Hai sa le aratam tuturor ce se poate vedea la noi , pentru ca se poate...

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 31.05.2013 18:08
1.



Dominic004


Nu dezvolt acum tema, marchez numai cateva aspecte importante.

Veche: extra-muros JOS, langa actuala gara, in functiune 1224-1474

Primul Prior: Frater Theodoricus OP 1224- din 1229 Episcop de Cumania/ Milkovia, care a acceptat functia de Episcop de Cumania/Milkovia cu conditia sa-si pastreze si functia de Prior al Manastirii si Conventului OP din Vltrasilua (prima si singura atunci inca din Vltrasilua, vide Horst Klusch in pirvinta aceasta)

http://patrimoniu.sibiu.ro/biserici/detail/35

Anno 1474 Fratres Praedicatores sunt mutati intra-muros SUS pe panta dealului in NOUA MANASTIRE DOMINICANA/NEU-STIFFT (Acum Ursuline).
http://patrimoniu.sibiu.ro/biserici/detail/26

Cea VECHE era cea unde acum in Piata Garii se afla Capela Crucii. DAR, poate, putin-putin mai catre gara decat unde s-a sapat acum recent. O sa vedeti de ce...

Avea Convent. Conventum Ordinis Praedicatorum .

Biserica: Templum/Basilica Ordinis Fratribus Praedicatorum Sanctae Crucis Passionis Christi.

Biserica avea DOUA TURNURI, lucru rar atunci si mai ales in Provincia Cibiniensis.

Nu stim cum arata, insa presupun, asemanatoare cu aceasta, este cea mai plauzibila forma, dar TURNURILE cu CRUCI sus, nu bilele Reformatilor:

szilagy-3-032.Akosi egyhaz(1)




Vine SURPRIZA:

CRUCEA imensa (mester austriac Lantregen:1417) de piatra care acum se afla in Capela Crucii NU se afla initial in Biserica Manastirii Dominicane, asa cum credem noi acum si lasa sa se inteleaga toata bibliografia, nici macar intra-muros de manastire, ci extra-muros de manastire, deci IN fATA MANASTIRII..libera (ca avea oarece acoperis sau imprejmuire de protectie ATUNCI inca nu stiu.

Aici este de fapt net contrazisa informatia data in wikipedia.ro, bazata pe bibliografia traditionala (gura-lumii):

In anul 1417, sculptorul austriac Peter Lantregen a sculptat un crucifix monumental, nalt de 7,30 m, d?ltuit dintr-un singur bloc de piatr?. El a fost amplasat n biserica dominicanilor, deasupra altarului.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Capela_Sf%C3%A2nta_Cruce_din_Sibiu


Din bibliografie rezulta cam..manastirea a fost complet daramata ABIA in sec XVII, deci anno 1659 pentru a nu servi ca adapost atacatorilor..
Crucea ar fi fost o perioada(24 de ani) scufundata in mlastina de acolo (unii scriu SUB DARAMATURI/moloz, unterm Schutt, ceea ce nu e o contrazicere in sine, sigur cu daramaturile manastirii s-a umplut oarecum mlastina dimprejur).
Apoi in sec.XVII sub Johannes Haupt crucea a fost scoasa si inaltata liber, cu un acoperis deasupra. In sec XVIII s-a ridicat Capela Crucii unde Crucea si-a gasit insfarsit adapostul binemeritat.

(Aici fac mereu Copy-Paste din mine, repet formulele daca se potrivesc)

Pornesc de fapt invers, desi abia acum bibliografic-cronologic corect. Informatiile stau degeaba asa in cartea nu atent citita.
E vorba de un pasaj esential din Georg Soterius:Cibinium (lat. & germana), aici partea latina, pag 33/partea germana pp. 152-153..
.La punctul II greseste patrocinul, nu e Sta. Maria, ci Sta Crux.(corect ar fi: Templum Sanctae Crucis Passionis Christi), de aici apar alte confuzii.

DAR... ce bibliografia ulterioara nu a citit atent:

[...] Basilicae vel Templa ergo sunt:
Die Gotteshuser[basilicae] oder Kirchen sind:

I. Templum Majus B. Virginis Mariae de S. Trinitate.
1. die groe Kirche der heiligen Jungfrau Maria von der heiligen Dreifaltigkeit.

II. Templum Ecclesiae B. Virginis ad Conventum S. Ecclesiae Ordinis Fratrum Praedicatorum.
2. die Kirche der Gemeinschaft [Ecclesia] der heiligen Jungfrau beim Kloster des Ordens der Predigerbrder.

(Aici greseste total patrocinium, e vorba de fapt de , pentru a folosi exact formula lui, desi ciudata prin repetare: Templum Ecclesiae Sanctae Crucis de Passionis Christi ad Conventum S. Ecclesiae Ordinis Fratrum Praedicatorum)

III. Templum ejusdem B. Virginis Mariae in Hospitali Pauperum.
3. die Kirche der heiligen Jungfrau Maria im Armenspital

IV. Templum S. Ladislai , quod hodie ad Scholam pertinet.
4. die Kirche des heiligen Ladislaus , die heute zur Schule gehrt.

V. Capella S. Jacobi, quae in area Ecclesia B. Virginis Mariae sita est.
5. die Kapelle [capella] des heiligen Jakobus, die auf dem Platz der Kirche der heiligen Jungfrau Maria liegt.

VI. Templum S. Elizabethae.
6. die Elisabethkirche

VII. Aliud non procul inde est opposito.
7. eine andere Kirche, nicht weit davon, gegenberliegend

VIII. Templum Monialum, quod est apud Dominicanorum Coenobium, nuper Franciscanis concessum.
8. die Kirche der Nonnen beim Dominikanerkloster, krzlich den Franziskanern berlassen.

IX. Templum Jesuvitarum.
9. die Jesuitenkirche

X: in aedibus Lutschianis.
10. im Hause der familie Lutsch




Praeter haec videntur fuisse:
Auer diesen scheint es noch gegeben zu haben:




I. Templum ad Crucem superiorem.
1. die Kirche beim oberen Kreuz

II. Templum ad Crucem inferiorem.
2. die Kirche beim unteren Kreuz

III. Templum in Nosodochio.
3. die Kirche im Siechenhaus


unde de fapt, trebuie sa privim lucrurile din perspectiva lui, ce se stia inca in sec. XVIII, ei mai aveau in minte Manastirea Dominicana NOUA, desfiintata la Reforma Lutherana, deci cea DE SUS, cu patrocinium Stae Crucis Passionis Christi, patrocinium UITAT deja de Lutherani si inlocuit, sa fie ceva, cu Sta. Maria.

II. de sus este identic cu I.de jos, il dau cu nota mea, altfel iarasi se incurca lucrurile:

II. Templum Ecclesiae B. Virginis ad Conventum S. Ecclesiae Ordinis Fratrum Praedicatorum.
2. die Kirche der Gemeinschaft [Ecclesia] der heiligen Jungfrau beim Kloster des Ordens der Predigerbrder.

(Aici greseste total patrocinium, e vorba de fapt de , pentru a folosi exact formula lui, desi ciudata prin repetare: Templum Ecclesiae Sanctae Crucis de Passionis Christi ad Conventum S. Ecclesiae Ordinis Fratrum Praedicatorum)

I. Templum ad Crucem superiorem.
1. die Kirche beim oberen Kreuz



JOS stim ca a existat o cruce de piatra imensa (si mai exista, mergeti JOS la GARA si intrati in CAPELA CRUCII).

SUS, deci la actuala Ursuline, potrivit acestor texte, unde apare mereu CRUCEA nu ca patrocinium, ci ca OBIECT CONCRET (Realia), trebuie sa fi existat ALTA CRUCE de piatra, tot in ARIA din FATA PORTALULUI BISERICII, deci catre VEST, si sigur, TOT LIBERA, deci nu intera muros ale manastirii) (poate acoperita) sigur nu tot atat de mare.
PRESUPUN ca era pe insula aceea la intersectia Y de strazi in fata Ursuline, unde e castanul acela mare si acum parca bustul lui Nicolaus Olahus, Archiepiscopul Catholic de Strigonium/Gran/Esztergom.

Trecem la un alt text, de data aceasta bibliografie primara, document Registru de socoteli in:

Toma-Cosmin Roman: Sibiul intre siguranta si incertitudine, in zorii epocii moderne (1528-1549) Alba Julia, Editura Altip 2007. pg.151 (transport de pietrisarene schuth-umplutura, cat s-a platit pentru asta: ultimele doua randuri, asa gasiti mai usor)
Registrul de socoteli al villicului Balthasar Aurarul 1530 si 1531 care incepe in carte la pagina 123
Si anume este vorba de anul 1530, Fila 37.1 candva intre 28 August (documentul anterior datat) si 4 Septembris (dupa o serie de socoteli nedatate,urmatoarea socoteala prima datata este tot pe Fila 37.1. la 4 Sept. acelasi an, 1530,(pag. in carte 152).
deci repet, in carte pagina 151 ultimele doua randuri de jos:

Fila 37.1
Item pro vectura arene schuth ante portam Elisabet iuxta crucifixum, ff. 0. d. 10
Item 3 vecturas Schuth sub portam Sagen ff. 0. d. 18


Aici trebuie sa facem o disociere, nu atent urmarita de istoricii sasi:
(Bau-)Schutt = moloz, resturi de var si caramizi, umplutura.
DAR arene schuth/arena schuth/Schutt= ( germana contemporana:) Sand-Schutt=pietris+nisip (eventual tot pentru umplutura).
Se umplea mereu locul cu pietris+nisip fiindca era mlastinos, cu insule uscate, unele prin aceasta artificial create si intretinute.
La Porta Saag/Saag-Tor/Poarta Joagarului se aduce, potrivit contextului, NU moloz Schutt, ci tot (item) (arene) (Sand-)schuth= pietris+nisip...

Nu este o simpla toana de-a mea sa dau aceste amanunte..serveste fantastic de mult ARHEOLOGIA si anume la STRATIGRAFIA DIFERENTIATA IN TIMP, prin aceasta ajuta la DATAREA PRECISA pe felii-de-timp.

Cantitati de material:

vectura= die Fuhre= transport in genere.Dar, spre deosebire de vectura/transport, die Fuhre specifica implicit si CANTITATEA de material.
Transportul se executa in genere cu un car/caruta. Deci in genere, cand avem numai o cantitate nespecificata de material Die Fuhre= o incarcatura de car/caruta .
Aici, inapoi transferat dinspre asa-intelesul die Fuhre (limba materna a locuitorilor), catre latinul vectura, se subintelege deci la transport= un car de/o caruta de.
Clar ca nu totdeauna functioneaza ASA... Daca avem vectura bombardae , accentul nu cade pe cantitate, ci pe transport in sine..transportul unui tun...


________________________________________________

Deci asa ii raspundem acum lui Soterius (+1728) ce inseamna Biserica, Manastirea la Crucea de Sus (Ursuline) si la Crucea de Jos (Gara)..desi Gara l-ar lasa paff...

Si fiindca e vorba de Crucea de Sus si Crucea de Jos, problema asta m-a zapacit cativa ani... Seivert in monografia lui Hermannstadt (o avem aici in Forum/Sibiul Vechi) explica altfel, dar e plauzibil sa fi existat si acestea, nu neaparat cu DE SUS si DE JOS: El afirma ca ar fi existat
o Cruce de Piatra la Porta Heltensis/Heltauer Tor/Poarta Cisnadiei (langa Hotel Bulevard) care ar fi fost CRUCEA de SUS,
si alta laPorta Consulum/ Porta Civium/Burger-Tor/Poarta ConsilierilorII/Poarta Burger/Poarta Ocnei (langa Uzinele/fosta fabrica metalurgica: Wagner/Rieger/Independenta), care ar fi Crucea de Jos.
NU este de exclus ca la porti ar fi existat cruci..era foarte normal si uzual atunci, mai ales ca PAGANII tot atacau..dar se pare ca in DENUMIRE Seivert le amesteca..a mai facut-o, lansand in lume ipoteza, luata apoi de catre istorici drept certitudine a existentei unei fantomatice Capele St. Stefanus, inventata de nevoie la el, nu avea ce nume sa dea Capelei care-i ramasese in plus dupa o incurcatura totala de nume.
Dar LUMEA CITEAZA SEIVERT si nu SOTERIUS sau DOCUMENTELE...
_______________________________________________________________________________

DACA Capela Crucii s-a ridicat din intamplare sau cu stiinta exact pe locul unde fusese CRUCEA de JOS, si daca crucea se afla extra muros de manastire, la oarecare distanta, atunci portalul Bisericii ,deci partea de vest, se afla mai catre gara de acum, si nu exact in locul unde s-a sapat. Poate aici zidul de circumferinta al Manastirii si Bisericii...


Argumentul meu pentru toata poliloghia?
E vorba de automatisme-de-vorbire, bazate pe receptarea-de-atunci:
Nu scriu si vorbesc oamenii despre Biserica de Sus (noua) si Biserica de Jos (veche) (Dominicane), ci, cand vor sa le deosebeasca, le marcheaza simplu prin de Crucea de Sus si Crucea de Jos.

Crucile erau evidente, sareau in ochi, deci erau libere la vedere.



Deocamdata atat...



Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Last edited by Retras la cerere on 17.08.2013 12:42, edited 14 times in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 07.06.2013 21:25
2.

Iarasi despre localizarea precisa a Vechii Manastiri Dominicane, ca reper luata fiind actuala Capela Crucii.
Scriam mai sus:

DACA Capela Crucii s-a ridicat din intamplare sau cu stiinta exact pe locul unde fusese CRUCEA de JOS, si daca crucea se afla extra muros de manastire, la oarecare distanta, atunci portalul Bisericii ,deci partea de vest, se afla mai catre gara de acum, si nu exact in locul unde s-a sapat. Poate aici zidul de circumferinta al Manastirii si Bisericii...


Din intamplare? recitind Emil Sigerus: Vom alten Hermannstadt . I. Hermannstadt 1922, reeditarea 2003 Johannis Reeg Verlag Heilbronn, in capitolul Hermannstadt im Spiegel seiner Zeit/Hermannstadt in oglinda timpului sau, -deci Scrieri Vechi,- unde reda textual parti massive din descrierile vechi ale orasului, incepand cu pagina 48 (a reeditarii 2003), reda un articol nesemnat din Siebenbrger Zeitung/1784 (autorul, banuiesc: Martin von Hochmeister), care, e drept, are si inadvertente, trambiteaza fals in lume Clarissele ar fi fost acolo unde acum e Biserica Franciscana, dar da corect localizarea de Capella St. Ladislaus, pe care Sigerus la nota de subsol respectiva o corecteaza FALS, spunand ca acolo s-ar fi aflat Capella St. Jacobus, citand (se putea altfel?) tocmai studiul din 1898 (autorul nenominalizat: Carl Albrich) care lanseaza aceasta teza eronata pana in anul 2000 in functiune.(nu la toti: Entz cca 1986 stia adevarul, am citit astazi aici in FORUM),

dar, ce ne intereseaza, da neobisnuit de precise date ale caror surse nu le cunosc.

Sa trecem la text: il dau in original, germana si incerc sa traduc, in caz ca traducerea mea schioapata (nu prea stiu sa traduc, gandesc de fiecare data in limba respectiva si nu transfer, pe de alta parte vreau TEXTUAL sa transmit, nu literar), atunci aveti si originalul spre corectura.

pag. 64 (ed. 2003), textul e 1784 editat:
(inconsecventa: Kruzifix/Cruzifix apartine editiei 2003, 1922 sau 1784?)

[...] Die Nordstliche Seite, voll von Grbern unserer Vter, die der Wrgengel getdtet hat, ist wegen des daselbst befindlichen Lazareths merkwrdig.
Vor dem stunde auch hier die Dominikanerkirche zum heil. Kreuz. Sie wurde in der Rakoczischen Belagerung geschleift, und das Kruzifix in den Kirschner Teich versenkt, ohne da jemand wissen konnte, wohin es gekommen. man fand es endlich wieder im Jahre 1683, und das es vorher nur mit einem Gewlb und doch bedeckt gewesen, so wurde jetzt eine frmliche kleine Kapelle
aber hher ans Thor herauf aufgefhrt, wo die katholischen Glaubensgenossen noch immer ihre Andacht haben. Das Cruzifix ist sehr alt. Petrus Landregen, ein Steinmetz aus Oesterreich hat es noch im Jahre 1417 ausgefertigt.
[...]

[...]Partea de Nord-Est (a Orasului, n. G.S.v.G.), plina de mormintele parintilor nostri pe care i-a rapus Ingerul Sugrumator, este comemorabila datorita Lazaretului chiar acolo aflator.
In fata lui ar sta aici si Biserica Dominicana a Stae. Crucis. Ea a fost razuita in timpul Rascoalei lui Rakoczi, iar Crucifixul scufundat in Iazul Cojocarilor, fara ca oarecine sa aiba stire unde a ajuns, a fost insfrsit regasit in anul 1683 si daca a fost intai numai cu o bolta si totusi acoperit, a devenit acum ca forma o mica Capela, insa adus mai in sus incoace catre Poarta, unde credinciosii catolici isi au inca si acum Locul de Pioasa Reculegere ((Andacht). Crucifixul este foarte vechi. Petrus Landregen , un sculptor in piatra din Austria, l-a intocmit inca din anul 1417.[...]

Cred ca banuiti ...Poarta este Porta Elisabetha.
Mai jos este mai catre actuala gara. mai sus, incoace, mai catre oras, mai catre Porta Elisabetha.
Acum incerc sa inteleg CE PRESUPUNE AUTOMAT autorul:Crucifixul, fara s-o spuna, banuieste ca e de la sine inteles, s-ar fi aflat IN BISERICA DOMINICANA.
Insa ce afirma sigur: ACUM Crucifixul se afla (in Capela Crucii), dar mai sus, mai incoace fata de locul lui initial, deci (presupus intra-muros de) Manastirea Dominicana.
Asa sau altfel, esenta ce rezulta..Manastirea Dominicana s-ar fi aflat mai catre actuala gara fata de Capela Crucii, fie si numai cativa metri, in orice caz distantare clara..

Si se pare ca de fapt Crucifixul s-a aflat tot AICI, sigur insa mai incoace, mai sus fata de Manastirea Dominicana.

Nu stiu daca e destul de clar..
Indiferent de, Crucifixul a fost LIBER, in fata Manastirii Dominicane, nu intra-muros de manastire si, implicit, nici in Biserica din incinta Manastirii..



Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Last edited by Retras la cerere on 17.08.2013 12:43, edited 2 times in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 08.06.2013 00:56
3.


http://www.tribuna.ro/stiri/editorialul-zilei/zidurile-fostei-manastiri-dominicane-scoase-la-iveala-5677.html


logo.gif
logo.gif (8.15 KiB) Viewed 12129 times




Redescoperind Sibiul
Zidurile fostei m?n?stiri dominicane scoase la iveal?


24 ianuarie 2007 00:44
93 vizualizari

Text ?i foto: D. CHISELI??

Una din marile, s? le zicem a?a, necunoscute ale Sibiului era, pn? nu demult, locul unde se afla, ini?ial, m?n?stirea dominicanilor. Se ?tia c? era n zona actualei g?ri. Lucr?rile din Pia?a 1 Decembrie 1918 au adus ns? o surpriz?. La c?iva metri de Capela Crucii, cunoscut? ?i sub numele de Bisericu?a, au fost g?site, recent, resturi de zid?rie. Acestea confirm? faptul c? aici a fost de fapt locul unde dominicanii ?i-au cl?dit prima m?n?stire. Dr. Marian ?iplic, ?ef de catedr? la Facultatea de Istorie ?i Patrimoniu Nicolae Lupu din Sibiu, cel care a efectuat s?p?turile ?i cercet?rile n zon?, ne-a spus c? ceea ce se vede lng? capela Crucii este o parte a zidului de incint? al fostei m?n?stiri, el continund, se pare, sub actuala biseric? ?i sub parcarea Autog?rii Transmixt. Prima "prob?" a existen?ei ordinului c?lug?rilor dominicani la Sibiu este o men?ionare n Cronica de la Erfurt, unde se face referire la distrugerea, de c?tre t?tari, a m?n?stirii lor, la 1241. Este ?i prima men?ionare a Sibiului ntr-o cronic? str?in?. Dominicanii, al?turi de franciscani, erau un ordin de c?lug?ri-cer?etori-militari care, la Sibiu, aveau m?n?stirile nvecinate, ambele fiind aflate n afara zidurilor cet??ii, lng? intrarea dinspre Gu?teri?a (actuala strad? 9 Mai). Cele dou? ordine c?lug?re?ti participau ?i la ap?rarea ora?ului n caz de atac. La 1470, dominicanii au voie s? se mute n interiorul cet??ii Sibiului, ei a?ezndu- ?e pe locul bisericii ce va deveni mai trziu a Ursulinelor. Extra muros, pe locul fostului claustru, se pare c? a r?mas spitalul-leprozerie. Geografic, vechea m?n?stire a dominicanilor era a?ezat? pe un grind, nconjurat? de mla?tini (ca dealtfel cam toat? cetatea Sibiului). Construc?ia a fost distrus? complet n timpul r?zboiului cu curu?ii (rebeli maghiari antihabsburgici) din 1703-1711, ace?tia fortificndu-se n ruinele fostei m?n?stiri ?i atacnd ora?ul. Pentru a elimina acest pericol, localnicii au distrus aproape complet (dr. Petre Be?liu Munteanu, arheolog, folosind termenul de distrugere s?lbatic?) locul. Dominicanii au l?sat, printre altele, Sibiului, o mo?tenire material? arhicunoscut?: crucifixul din Capela Crucii, realizat de Petrus Lantregen din Austria, la 1417. Ini?ial, crucifixul se afla pe locul fostei biserici a m?n?stirii dominicane. Unde , ulterior s-a ridicat, n anul 1755, Capela Crucii. Deci, o posibil? continuitate a prezen?ei ordinului dominican la Sibiu. Invit?m pe iubitorii istoriei sibiene s? se cam gr?beasc? s? viziteze locul, deoarece resturile fostei m?n?stiri a dominicanilor vor disp?rea. Sau sub pavajul nou, sau sub mald?rul de gunoaie....

_____________________________________________________________________________

Nota: au fost DOUA razboaie cu curutii, unul la mijl .sec XVII, altul la inceputul sec XVIII, insa corect aici ar fi vorba de cel din 1659, nu cel din 1703-1711 potrivit datarii din articol.


Foto n-am mai reusit sa gasesc in aceasta arhiva..


Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Last edited by Retras la cerere on 17.08.2013 12:43, edited 3 times in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 08.06.2013 01:14
4.


http://baroc.sibiu.ro/4/sf_cruce.html

ca sa fiu sigur ca nu dispare complet, aici Screen-Shot,
2xKLICK





Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Last edited by Retras la cerere on 17.08.2013 12:44, edited 1 time in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 08.06.2013 01:33
5.

le mai incurca in istorie, dar apar totusi unele amanunte interesante..


http://www.tribuna.ro/stiri/tribuna-de-weekend/strafulgerari-27973.html

logo.gif
logo.gif (8.15 KiB) Viewed 12121 times



Amintiri despre Sibiu
Zoltan Kalmr despre Pa?a Kara Mustafa, Sibiu ?i Capela Crucii


24 octombrie 2008 20:52
308 vizualizari


Domnul Zoltan Kalmr, pre?edintele de onoare al Asocia?iei Cet??ene?ti de Cultur? Maghiar? din Sibiu, recidiveaz? (pozitiv!) n pagina aceasta. De data aceasta cu ceva mai vechi din punct de vedere cronologic, respectiv o poveste despre un pa?? (imortalizat ntrun cntecjoc onomatopeic de copii: Pa?a Kara Mustafa / Mustafafafafa /Comegagaga, ca s? nu crede?i c? mam ?icnit dintr a?a, dintro dat?), de fapt pa?a Merzifonlu Kara (cel negru) Mustafa, de al c?rui nume este legat? expansiunea Imperiului otoman pn? la por?ile Vienei. Lectur? pl?cut?!.




Cititorul va r?mne sigur surprins, v?znd titlul de mai sus, deoarece este cunoscut c? nici o oaste turceasc? nu a cucerit vreodat? zidurile acetui ora?. ?i totu?i, numele conduc?torului de o?ti turce?ti are nsemn?tate indirect? cu evenimentele petrecute n vechiul Hermannstadt. S? ntoarcem ns? cu 325 de ani n urm? paginile istoriei.

Kara - Mustafa se c?s?tore?te cu fata marelui conduc?tor de o?ti turce?ti, Mehmet Kprl. Dup? moartea acestuia, i ia locul n 1676 ?i devine mare vizir al armatei turce?ti. Dar nici pe departe nu mo?tene?te calit??ile antecesorului s?u. n calitate de conduc?tor suprem al oastei turce?ti, atac? zidurile Vienei n vara anului 1683 cu sute de mii de solda?i. ns? aici ntmpin? o rezisten?? drz?, vienezii fiind ajuta?i de armatele germane ?i poloneze. La 12 septembrie 1683 oastea turceasc? este zdrobit?, Kara - Mustafa fuge mpreun? cu oastea lui pn? la Belgrad, unde l a?teapt? sentin?a sultanului: condamnarea sa la moarte, pentru insuccesul suferit.

Totu?i, ce leg?tur? are acest eveniment cu ora?ul nostru, a?i ntreba. Iat?:

n urma nfrngerii turcilor, toat? Europa a r?suflat u?urat? pentru c? a sc?pat de primejdia turceasc?. n biserici s-au tras clopotele ?i prin slujbele religioase oamenii au mul?umit lui Dumnezeu pentru ajutorul primit, iar ca semn de bucurie ?i recuno?tin??, primarul ?ibiului, Johann(es) Haupt, d? dispozi?ie ca crucifixul uria? din s? fie scos de sub d?r?m?turi ?i fixat n pozi?ie vertical?. La fel, ordon? ca deasupra lui s? se construiasc? o bolt? sus?inut? de doi stlpi, dintre care pe unul s? fie scris o poezie latin?, iar pe cel?lalt una german?, de mul?umire c?tre Dumnezeu, pentru c? au fost salva?i de primejdia p?gn?.

Dar despre ce crucifix este vorba ?i cum a ajuns el sub d?rm?turi? Istoria acestui eveniment o putem n?elege numai dac? arunc?m o privire pe paginile istoriei care descriu cele ntplate naintea celor amintite mai sus. n anul 1215, n regiunea Castiliei, localitatea Calaroga din Spania, un b?rbat credincios, cu numele de Dominic, a nfiin?at ordinul c?lug?rilor dominicani. Ei erau predicatori foarte talenta?i ?i ca atare s-au r?spndit cu repeziciune n Europa, ajungnd ?i la Sibiu. Aici au nfiin?at o m?n?stire ?i o capel? n locul unde se afl? azi terenul autog?rii,(ruinele zidurilor se v?d ?i acum). n 1241, t?tarii n?v?litori au d?rmat m?n?stirea ?i capela. ns? sibienii credincio?i le-au recl?dit n scurt timp. n anul 1417, sculptorul austriac Petrus Lantregen a f?cut, dintr-o singur? bucat? de piatr? uria??, un crucifix: o cruce cu Mntuitorul r?stignit. Opera a fost a?ezat? n capela dominicanilor.

La Sibiu, c?lug?rii, fiind stabili?i n afara zidurilor ora?ului, au fost expu?i n permanen?? la atacurile diferitelor bande ori grupuri narmate. De aceea, n anul 1474 s-au mutat, cu aprobarea magistraturii ora?ului, n interiorul ora?ului, unde se afl? azi biserica Ursulinelor ?i fosta lor m?n?stire, pe locul lor fiind azi Colegiul Pedagogic. n acel secol, n Europa era la mod? stilul gotic: m?n?stirea ?i capela p?r?sit? au fost predate ora?ului, care a nfiin?at acolo un spital pentru lepro?i. Este interesant faptul c? c? magistratura sibian? a aprobat mutarea c?lug?rilor numai cu condi?ia ca stare?ul ?i majoritatea c?lug?rilor s? fie... de na?ionalitate german?.

n anul 1730, dominicanii p?r?sesc ora?ul. n locul lor se stabilesc n ora? c?lug?ri?ele ursuline, care nfiin?eaz? m?n?stirea lor ?i biserica de lng? ea o recl?desc n stil baroc. Din vechiul stil gotic se poate vedea ast?zi numai portalul ?i contraforturile.

Fosta m?n?stire dominican? ?i capela romano-catolic?, mpreun? cu crucifixul lui Petrus Lantregen au r?mas neatinse pn? n anul 1659. n acel an, printr-o du?m?nie ivit? ntre Gheorghe Rkczi II, principele Transilvaniei (1648-1660), ?i kos Barcsai, sus?inut de nalta Poart? la scaunul Transilvaniei, Rkczi porne?te cu oaste contra lui Barcsai, care, la rndul lui, se refugiaz? n Hermannstadt. Ora?ul este asediat din decembrie 1660 pn? n mai 1661. n timpul asediului, conducerea ora?ului ordon? ca toate tufele, to?i arbu?tii ?i to?i copacii afla?i n afara zidurilor cet??ii s? fie t?ia?i, iar cl?dirile d?rmate, pentru ca du?manul s? nu le foloseasc? pentru ascunzi?. Astfel este d?rmat? ?i vechea capel?, crucea ajungnd sub moloz.

n anul 1755, Martin Wenkel von Seeberg , consilier al Cur?ii Transilv?nene, aprob? ca n locul boltei, sub care era crucifixul, s? se cl?deasc? o capel?, iar n spatele altarului s? fie a?ezat? opera lui Lantregen. Bisericu?a, o cl?dire simpl?, f?r? stil, exist? ?i azi n fosta Pia?? a G?rii, (azi 1. Decembrie,1918). Pe partea dreapt? a stlpului vertical al crucii se poate citi urm?torul nscris: Hoc opus fecit Peter Lantregen von Oesterreich., adic?: Aceast? oper? a fost executat? de Peter Lentregen din Austria. Pe partea dreapt? st? scris urm?toarea peopozi?iune: Anno Domini millessimo CCCCXVII. (Anul Domnului 1417).








mijlocitor de LINK

Georg Schoenpflug von Gambsenberg




.
Last edited by Retras la cerere on 17.08.2013 12:44, edited 1 time in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 08.06.2013 01:48
6.




Razvan Pop

MEMORIA CET??II - CAPELA CRUCII
memoria cetatii adaugati comentariu

10.04.2013


n aceast? diminea?? s-a difuzat n emisiunea Ce Bun?-i Diminea?a o nou? edi?ie a Memoriei Cet??ii, la Antena 1 Sibiu.

Am ales de aceast? dat? mpreun? cu bravul regizor, Nicu Dobre, s? prezent?m Capela Crucii, mica bisericu?? din pia?a 1 Decembrie 1918, adic? n fa?a G?rii.


Sper s? v? plac?.

http://www.razvanpop.ro/blog/2013/04/10/memoria-ceta%C8%9Bii-capela-crucii/










mijlocitor de LINK
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Last edited by Retras la cerere on 17.08.2013 12:44, edited 1 time in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 08.06.2013 01:59
7.

Si acum ce ne spune si arata Ildik din Magnum Varadinum/Gro-Wardein/Nagy-Vrad/Oradea-Mare, acelasi lucru, in mai multe limbi:

romana:

Sibiu, Capela Sfintei Cruci

http://www.welcometoromania.ro/Sibiu/Sibiu_Capela_Sfcruci_r.htm

english:

Sibiu, Saint Cross Chapel

http://www.welcometoromania.ro/Sibiu/Sibiu_Capela_Sfcruci_e.htm


magyar:

Nagyszeben, Szent Kereszt Kpolna

http://www.welcometoromania.ro/Sibiu/Sibiu_Capela_Sfcruci_m.htm




Mijlocitor de LINK
Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Last edited by Retras la cerere on 17.08.2013 12:45, edited 1 time in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 08.06.2013 02:30
8.

s-a sapat de mai multe ori, uneori in echipe diferite, alteori combinatii de membri de echipa care au mai participat tot aici la alte sapaturi..incep cu ce gasesc intai:

Arheologia anno 2003

ne informeaza mult in legatura cu istoriografia:
sa vedem:

http://cronica.cimec.ro/detaliu.asp?k=2348


Sibiu | Punct: Pia?a G?rii, Strada Alexandru Odobescu - Sala De Sport, Strada Cet??ii | Anul: 2003

Anul 2003
Epoca Epoca medieval? (sec. XIII -XVIII);
Categorie Ap?rare (construc?ii defensive); Domestic;
Tip sit
Judet Sibiu
Localitate Sibiu
Comuna mun. Sibiu
Punct Pia?a G?rii, Strada Alexandru Odobescu - Sala De Sport, Strada Cet??ii

Sector
Toponim
Colectiv Petre Munteanu Be?liu (MNB Sibiu)
Colectiv sector
Cod RAN 143469.07 143469.08 143469.09
Raport Pia?a G?rii (s?p?tur? arheologic? preventiv?)

Zonele din proximitatea por?ilor de intrare apar?innd fortifica?iei Sibiului medieval au intrat n sistemul de informare arheologic? cu ocazia unor s?p?turi supravegheate ?i a unor sondaje arheologice efectuate n zona Por?ii Elisabeta.

Dintre toate structurile de ap?rare ale ora?ului medieval, Poarta Elisabeta a fost pus? n eviden?? datorit? prezen?ei n vecin?tate, pe lng? structurile defensive (?an?, val), a unor m?n?stiri ?i biserici cercetate arheologic.1 De asemenea, terenul din afara zidului de ap?rare a fost sondat arheologic n 1996, cu ocazia amplas?rii pe strada Bl?narilor a sediului BRD. Actualul raport cuprinde informa?iile arheologice esen?iale rezultate din ntreaga zon?.

Proiectul de restructurare urbanistic? a zonei a permis continuarea cercet?rii arheologice n terenul aflat la V de Capela Crucii. n prezent, zona din exteriorul Por?ii Elisabeta, marcat? de capela Crucii ?i Gara C.F.R. este cunoscut? sub numele de Pia?a G?rii.

Scopul cercet?rii arheologice n zona apropiat? Capelei Crucii este acela al relev?rii nc?rc?turii istorice, cerin?? a Planului Urbanistic Zonal. n mod concret, sondajele arheologice au avut sarcina de a verifica ipoteza amplas?rii m?n?stirii dominicanilor lng? sau sub Capela Crucii, de a stabili traseul zidului de ap?rare ?i amplasamentul construc?iilor legate de ap?rarea intr?rii n ora?ul medieval.

Condi?iile din teren ?i cele financiare au modificat planul ini?ial al studierii arheologice a Por?ii Elisabeta. Proiectul arheologic a cuprins dou? sec?iuni perpendiculare la V de Capela Crucii. Sec?iunea I (S I) a avut L de 19 m ?i l de 1,5 m ?i a fost trasat? la 25,70 m de zidul vestic al Capelei Crucii. A doua sec?iune, de verificare a informa?iilor din S I, a avut dimensiuni mai modeste: 5 x 1 m.

Capela Crucii a intrat n circuitul bibliografic prin monografia lui Soterius de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Autorul a transcris inscrip?ia aflat? pe stlpii bol?ii ce ad?postea Crucifixul ncepnd cu 1683.2

Grupul statuar format din Isus pe cruce, Maria ?i Ioan, mpreun? cu bibliografia Capelei Crucii au fost cuprinse n corpul de inscrip?ii medievale ale ora?ului Sibiu.3

Capela Crucii este men?ionat? n ghidurile ora?ului Sibiu. n ghidul semnat de Alexandru Avram ?i Vasile Cri?an afl?m c? grupul statuar a fost recuperat dintre ruinele m?n?stirii dominicanilor.4 Afirma?ia a fost nuan?at? n ghidul cultural - artistic ap?rut n 1998: "Crucifixul, provenit cu mare probabilitate din m?n?stirea dominican? din afara cet??ii, a fost reamplasat pe locul respectiv (??), n aer liber, n anul 1683".5 Alte informa?ii ce trebuie verificate le aduce Andrei Kertesz n Ghidul Sibiul ?i mprejurimile: destina?ia de biseric? de cartier a capelei ridicate n 1755 ?i tr?s?turile crucifixului care sugereaz? mai degrab? o lucrare trzie de la nceputul secolului al XVIII-lea, n pofida semn?turii ?i a datei pe care o poart?.6

Chiar ?i numai aceste referin?e bibliografice ridic? semne de ntrebare asupra loca?iei m?n?stirii dominicanilor ?i a rela?iei ei cu Capela Crucii. Din aceste motive este necesar s? aducem n discu?ie monografia lui Friedrich Ziglauer7 ?i informa?iile istorice primare.

Studiul fundamental pentru evolu?ia fortifica?iilor ora?ului medieval Sibiu, inclusiv pentru Poarta Elisabeta, r?mne cel scris de Ludwig Reissenberger.8 Descrierea turnului ?i a por?ii se reg?se?te n albumul lui Johann Bbel. Informa?iile istorice au fost preluate n ghidurile de ora? men?ionate. Apartenen?a turnului la incinta l?rgit? a ora?ului nu ridic? semne de ntrebare.

Zona din afara Por?ii Elisabeta este cunoscut? mai ales datorit? existen?ei m?n?stirii dominicanilor, distrus? de t?tari, dup? cum relateaz? Analele de la Erfurt.9 Men?ionarea refacerii m?n?stirii n 1246 trebuie privit? cu rezerv?, documentele referindu-se n general la ajutorul acordat tuturor m?n?stirilor din Ungaria pentru a se reface.10 C?lug?rii dominicani sunt pomeni?i n mai multe rnduri n secolele XIII-XIV, ntre altele, ca beneficiari ai unor dona?ii testamentare.11 M?n?stirea dominicanilor reapare n documente doar n 1474, cnd Magistratul permite comunit??ii de c?lug?ri s? se mute ntre zidurile ora?ului: "monasterium extra muros Civitatis invasionibus Teurcorum expositum intra muros transferatur".12 n testamentul plebanului Mathus din ?ona este amintit? o biseric? sub numele de Zum Heiligen Kreuz.13 Prevederea testamentar? are n vedere m?n?stirea dominicanilor ?i nu capela r?mas? n afara ora?ului.

O biseric? a lepro?ilor a fost distrus? prin ordinul municipalit??ii la 28 decembrie 1659, dup? cum relateaz? Paulus Prlfft: "28 Dezember-Item ist die Seich-Kirch ausser dem Elisabether Thor von uns in Grund abgebrochen worden".14 Anul 1683 aduce men?iunea existen?ei unui acoperi? pentru Crucifix15, dar n 1755 se ridic? o construc?ie special? pentru ad?postirea lui: Capela crucii.16

Turnul de poart? Elisabeta a fost pomenit n lista cu depozitele de pulbere ale ora?ului din 1560 Beim Elizabeten thor in der kyrschner turren 80.17 Poarta Elisabeta a beneficiat n mai multe rnduri de subsidii din partea comunit??ii sibiene. Prima men?iune este din anul 1478: Ad portam Elisabet dedi duobus custodibus flor.1 Steffano Curssori et Valentino Lanifici.18 Consemn?rile despre poarta, podul ?i valul de la "Sfnta Elisabeta" se pot urm?ri pn? n anul 1501.19

S?p?turi mecanice efectuate n anii 1987-1988 au afectat zidul de ap?rare ?i ?an?ul adiacent n zona de la intersec?ia str?zilor 9 Mai ?i Bl?narilor. Buza dinspre est a ?an?ului se afla la 7,50 m fa?? de zidul de incint?. n partea inferioar?, aflat? sub ap?, profilul ?an?ului este marcat de un zid lat de 60 cm. n profilul ?an?ului, zidului din piatr? i-a corespuns un strat de nisip suprapus de nivelul de construc?ie a zidului. El a fost suprapus de un strat de p?mnt negru, mlos. ?an?ul a m?surat 3,50 m adncime. Din zona investigat? stratigrafic a fost recuperat un fragment dintr-un gard din lemn format din pari dispu?i oblic ?i crengi mpletite. La baza gardului au fost observate urme de arsur?. Substruc?ia zidului de funda?ie este lat? de 1,50 m. Zidul a fost observat n groapa de excavator pn? la adncimea de 0,80 m. Eleva?ia zidului de ap?rare are l??imea de numai 50 cm.

Materialul arheologic a fost evident pn? la adncimea de 1,70 m. Sub aceast? cot? s-a aflat un strat de p?mnt mlos cu buc??i de lemn. Pu?ine fragmente ceramice ?i materiale de construc?ii au mai ap?rut n unele sectoare ale sec?iunii lungi de 29 m ?i ntre 3 ?i 3,50 m.

Prezentarea situa?iei stratigrafice este necesar? pentru a convinge c? zona cercetat? nu era favorabil? unei m?n?stiri. Stratigrafia sec?iunii I este dominat? de un strat de nivelare format din p?mnt brun, cu por?iuni n care a ap?rut material arheologic bogat. Dedesubtul straturilor de nivelare se eviden?iaz? un strat consistent de p?mnt cenu?iu, mlos cu pu?ine materiale arheologice - buc??i de c?r?mizi ?i fragmente ceramice. n carourile 2-3, sub stratul mlos, a fost observat un nivel de pietri? cu cteva fragmente ceramice medievale. n stratul negru, crescut sub cel descris, se afl? unul format din p?mnt negru, mlos, marcat n caroul 3 de arsur?. Stratul de nisip, f?r? materiale arheologice se adnce?te de la 2,70 m.

n extremitatea nordic? a sec?iunii, stratul de pietri? cu buc??i de mortar se adnce?te pn? la 2,20 m. Pe malul de N al sec?iunii nu se observ? stratul de pietri?. Sub nivelul de construc?ie al zidului se afl? un strat de p?mnt brun, cu pete galbene, precedat de un strat de pietri? ?i unul de p?mnt brun, cu pete maronii. Straturile nu con?in materiale arheologice.

Amenajarea din c?r?mizi ?i pietre de ru este precedat? de straturi de nisip, arsur? ?i de p?mnt brun ?i succedat de un strat de p?mnt negru ce poart? n partea superioar? pietri? sau beton.

n analiza situa?iei stratigrafice a terenului trebuie s? eviden?iem ?i nivelul consistent de nisip ce succede ntr-o zon? a sec?iunii stratul de p?mnt cenu?iu, mlos cu pu?ine materiale arheologice.

Sec?iunea II a ilustrat existen?a unui strat format din pietre de ru, precedat de arsur? la adncimea cuprins? ntre limitele 0,80 m ?i 1 m. Nivelul de depunere geologic? - p?mnt brun-maroniu cu pete galbene - se adnce?te de la 1,30 m. Terenul se profileaz? n pant? de la jum?tatea sec?iunii spre S, nivelarea fiind marcat? de un strat de p?mnt cu fragmente de c?r?mizi ?i pietri?. ntre 1, 10 m ?i -1,30 m se observ? straturi de pietri? cu sau f?r? material arheologic. Peste amenajarea cu pietre s-a depus un strat de p?mnt cu fragmente de c?r?mizi ?i moloz.

- substruc?ie din pietre de ru ?i pu?ine fragmente de c?r?mizi groase de 4 cm. Zidul a fost afectat de o posibil? rev?rsare de ru ?i de un ?an? ulterior. Fa?a nordic? a zidului are h de 50 cm. Un rnd de pietre iese n afara planului suprafe?ei laterale formnd talpa zidului. La acest nivel au ap?rut alte cteva pietre n vecin?tatea zidului. Fa?a nordic? a zidului a fost ascuns? de p?mntul aflat sub un cablu electric.

- pavaj din pietre de ru. Pavajul are l??imea de 80 cm.

- pavaj din c?r?mizi. Urmele unui pavaj din c?r?mizi se afl? n continuarea pavajului din pietre de ru. Pavajul a fost amenajat pe un strat de p?mnt brun-g?lbui.

- amenajare din c?r?mizi ?i din pietre de ru.

Pavajul era format din dou? rnduri de c?r?mizi suprapuse. Latura dinspre N a fost afectat? de r?d?cina unui pom. Pe suprafa?a pavajului au ap?rut urme de arsur?. Sub pavaj au fost observate straturi de nivelare ?i urmele unui incendiu.

- n sec?iunea I au mai ap?rut cabluri protejate de canale din c?r?mizi ?i o ?eav? de ap?.

- urmele ?an?ului unei conducte din lemn au fost vizibile n S II.

- urmele unor ateliere pentru prelucrat fier ?i sticl? au ap?rut n S II.

Cercetarea arheologic? a permis recuperarea unor piese arheologice, a unor fragmente de piese din lut, sticl?, metal.

Materialul ceramic descoperit apar?ine n mare m?sur? sec. XVII-XVIII: fragmente de recipiente sm?l?uite sau nesm?l?uite (oale, tig?i, c?ni, urcioare) capace, cahle cu ornamente vegetale. Informa?ii mai ample despre materialul ceramic vor fi furnizate odat? cu publicarea raportului final al cercet?rii arheologice din zon?.

ntr-un singur loc, ntr-un nivel inferior de pietri?, au ap?rut fragmente ceramice nesm?l?uite: dou? buze de oale, una l??it? ?i cealalt? rotunjit?, un fragment de capac. Din stratul inferior de p?mnt negru a fost recuperat un perete de oal?, fiind evident? folosirea nisipului cu mic? ca degresant.

Piese din sticl?: partea inferioar? a unui recipient din sticl? cu diametrul de 6 cm; flacon din sticl? cu planul circular, n?l?imea 8 cm, diametru 4 cm; flacon pentru parfum n forma unui animal, fragmentar, L = 13 cm; eprubet? din sticl?, fragmentar, l = 8 cm, d = 2,2 cm.

Piese din metal: aplic? din bronz cu inscrip?ia GESETZLICH GESCHUTZ ETERNIT; d = 2,5 cm; potcoav? din fier cu deschierea arcului de 5,7 cm; fragment de cu?it din fier cu l = 3 cm; r?zuitor din fier, fragmentar, L = 14 cm; verig? din fier, d = 9 cm; crlig din fier, lungimea 16 cm.

Cercetarea arheologic? a pornit de la prezum?ia expus? explicit sau implicit n bibliografia problemei, a existen?ei unei continuit??i de locuire ncepnd cu m?n?stirea dominicanilor, biserica lepro?ilor ?i leprozeria ora?ului pn? la construc?ia ce ad?poste?te, ncepnd cu anul 1755, grupul statuar creat de Petrus Lantregen. n analiza istoric? avem n vedere c? nu exist? o baz? de date istorice solide pentru a demonstra rela?ia topografic? direct? ntre m?n?stirea dominicanilor ?i Capela Crucii din 1755. Cea mai veche localizare a ad?postului grupului statuar - care a mobilat dup? cele mai avizate opinii m?n?stirea dominicanilor - este datorat? lui Morando Visconti. M?rturiile mai vechi indic? doar o localizare general? a bisericii - n afara ora?ului sau n afara Por?ii Elisabeta. Pro monasterio sanctae Crucis pomenit? n testamentul plebanului din ?ona din 1502 poate fi la fel de bine m?n?stirea dominicanilor din interiorul incintei medievale ?i nu biserica r?mas? pe locul fostului claustru dominican. Con?inutul testamentului este util ns? analizei istorice pentru c? o prevedere se refer? la leprozeria ora?ului .20

Scrisoarea n care se fixeaz? condi?iile intr?rii dominicanilor n Sibiu aduce n discu?ie vechea m?n?stire, spune documentul, distrus?.21 Este la ndemn? ipoteza c? m?n?stirea ruinat? nu a fost abandonat?, ci transformat? n leprozeria amintit? n 1502, ce trebuia amplasat? la o distan?a de siguran?? fa?? de ora?.

Cercetarea arheologic? nu a relevat ns? un teren bun de funda?ie ci unul inundabil, neprielnic unei construc?ii de amploare. Chiar zidul care a fost amenajat ntr-o perioad? care, stratigrafic analizat?, succede evului mediu a fost afectat de sursele de ap? nvecinate: canale ?i hele?tee. Sec?iunea II a ar?tat c? spre est nivelul de la care s-au depus straturile de pietri? este mai nalt. Pe de alt? parte, ea a surprins, sub forma a doi bolovani de mari dimensiuni, limita zidului din S I cu func?ie, probabil, de dig. Descoperirea este interesant? pentru c?, dup? informa?iile de pn? acum, digurile erau confec?ionate din mpletituri de lemn ?i p?mnt.

Pe un teren u?or n?l?at s-au amenajat nainte de mijlocul secolului al XVIII-lea ateliere de fier?rie ?i sticl?rie. Lipsa flacoanelor din sticl? pledeaz? pentru producerea sticlei de ferestre, iar consisten?a depunerilor pentru o perioad? scurt? de folosire.

De fapt, trenul a devenit prielnic activit??ii umane dup? ce a fost ridicat considerabil nivelul de c?lcare prin depuneri repetate de pietri? ?i moloz. n secolul al XVIII-lea, ac?iunea a fost finalizat? ?i n aceast? zon? au ap?rut, potrivit informa?iilor lui Johann Bbel, gr?dinile baronului Brukenthal ?i Reissenfeld mpreun? cu Capela Crucii.

La nivelul actual, al cercet?rii arheologice a terenului de la V de Capela Crucii, nu se poate concluziona c? m?n?stirea dominicanilor ?i leprozeria au fost pe acest loc. Amplasarea unei comunit??i de lepro?i n zona cercetat? arheologic este greu de crezut, avnd n vedere distan?a fa?? de ora?. Mai degrab?, amplasarea Capelei Crucii este rezultatul restructur?rilor urbanistice ?i sociale (vezi comunitatea care producea sticl?) din a doua jum?tate a secolului al XVII-lea ?i secolul urm?tor.
_________________________________________________________________


(plansa 4 lipseste pe pagina CIMEC. G.S.v.G.)

KLICK










_________________________________________________________________________________________



Note:

1.Asa-zisa probabila REVARSARE de RAU care ar fi afectat zidul a avut loc anno 1533 la marea inundatie care a distrus zidurile orasului pe mai mult de 100 m si care a distrus ATUNCI si DE ATUNCI Turnul Spart de langa Boita.

2. pentru nivelul consistent de nisip, ca simpla EXEMPLIFICARE vide posting 1., unde se arata clar de unde provine si cand a fost ADUS cel putin o data, ce cantitate, si si cat a costat transportul:

Fila 37.1
Item pro vectura arene schuth ante portam Elisabet iuxta crucifixum, ff. 0. d. 10
Item 3 vecturas Schuth sub portam Sagen ff. 0. d. 18


G.S.v.G.



Mijlocitor de LINK

Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Last edited by Retras la cerere on 17.08.2013 12:45, edited 1 time in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 08.06.2013 18:12
9.

Arheologie 2006.

la deschidere aveti pe mana dreapta sus PLANSE, una este importanta de tot, cea cu PLANUL....din pacate plansele sunt in FLASH si nu reusesc sa o scot si s-o pun tot aici, s-o vada direct toti.

http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2007/rapoarte/171.htm



Plan?e
171. Sibiu, jud. Sibiu
Punct: Pia?a G?rii (1 Decembrie), C.F. 51.216, nr. topo 3236/1/1/1/1/1/1/1/1/3
Cod sit: 143469.14
Autoriza?ia de cercetare arheologic? preventiv? nr. 508/2006


Colectiv: Sabin Adrian Luca - responsabil, Aurel Dragot?, Dumitru Popa, Silviu Istrate Purece, Alexandru Sonoc, Ioan Suciu, Ioan Marian ?iplic (ULB Sibiu -IPCTE)

Cercetarea arheologic? a zonei numit? Pia?a G?rii se realizeaz? n urma contractului de prestare servicii nr. 1701 din 23 octombrie 2006, ncheiat ntre S.C. Sephora Impex S.R.L. ?i Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.

n func?ie de Caietul de sarcini ?i Contractul ncheiat s-a ini?iat sistemul de s?p?tur? pe dou? sectoare, unul n vecin?tatea capelei Sf. Cruce ?i cel?lalt pe zona de lng? intrarea n autogara Transmixt.

M?n?stirea ordinului dominican se presupune c? era situat? n cap?tul estic al actualei str?zi 9 Mai, n fa?a por?ii Elisabeta (Gu?teri?ei) pe locul unde se afl? actuala capel? a Sf. Cruce, fapt confirmat de solicitarea c?lug?rilor (1474) de a primi un teren n incinta fortificat? pentru a-?i edifica un nou l?ca? n locul celui anterior, puternic afectat de invaziile otomane.
Vechea m?n?stire a fost transformat? n leprozerie (1475), iar dominicanii ?i construiesc cu ncepere din 1475 m?n?stirea ?i biserica pe actuala strad? Gh. Magheru. La 1543 datorit? Reformei, ora?ul vinde iazul care a apar?inut dominicanilor. Odat? cu cucerirea Transilvaniei de c?tre austrieci pe locul fostei m?n?stiri dominicane se construie?te biserica Sf. Cruce la 1755. La 1282 avem prima atestare a m?n?stirii dominicane Sf. Cruce dar se pare c? aceasta a existat nc? de dinainte de 1242. n actuala capel? Sf. Cruce se afl? un uria? crucifix care a fost sculptat n 1417 de Peter Lantregen cu dou? personaje, Maica ndurerat? ?i apostolul Ioan. Dup? incendierea ?i demolarea vechii biserici dominicane, marele crucifix a r?mas c?zut n p?mnt ?i a fost acoperit de moloz pn? n anul 1683 cnd sfatul ora?ului a ren?l?at crucea. n 1755 consilierul Martin Wankel von Seeberg a dispus construirea, n jurul crucii monolitice, a unei capele n forma care se p?streaz? ?i ast?zi. Capela a fost declarat? monument istoric n 1954.
Cercetarea arheologic? s-a efectuat manual prin decopertarea suprafe?ei cu mijloace mecanice (aprox. 0,60 m sunt depuneri din ultimii 30 de ani - dou? straturi de c?lcare care au asfalt), s?parea cu ajutorul hrle?ului ?i a lope?ilor, cur??area obiectivelor cu ?paclul, m?turica ?i pensula, fotografierea ?i desenarea detaliat? a sec?iunii ?i resturilor arheologice.
Au fost executate un num?r de 6 sec?iuni ?i o suprafa?? care au acoperit ntregul teren aflat n discu?ie. O suprafa?? a fost trasat? n imediata vecin?tate a sec?iunilor S1, S2, S3, ?i S4 pentru a eviden?ia mai bine traiectul zidului. nc? de la nceputul lucr?rilor se b?nuia c? n primul sector s-ar putea g?si resturile m?n?stirii Ordinului Dominicanilor. Acest lucru era posibil ?i datorit? caracteristicilor acestui sector care nu a fost pe traiectul vreunui drum principal ?i nu a fost afectat n adncime de marile interven?ii de la sf. sec. al XIX-lea cnd a fost inaugurat? calea ferat? Sibiu-Vin?u de Jos, iar lucr?rile succesive din a doua jum?tate a sec. al XX-lea, n special sistematizarea din anii 80, au ridicat substan?ial nivelul pie?ei. Acest lucru se observ? u?or ?i din diferen?a de nivel ntre nivelul de c?lcare al Capelei Sf. Cruce ?i nivelul actual al pie?ei. Acest sector a r?mas o zon? verde f?r? prea mari interven?ii.
Astfel n primul sector, mai sensibil, au fost trasate S1, S2, S3, S4 ?i suprafa?a SI iar n cel de-al doilea sec?iunile S5 ?i S6. Al doilea sector a fost traversat de un drum de acces unde infrastructura modern? a cobort mult n adncime.
Sectorul I
Sec?iunea S1. Aceasta este situat? n extremitatea de E a sectorului I, nspre biserica Sf. Cruce. L este de 9,50 m, iar ad. de 2,80 m. Se observ? depunerile de contemporane, n special cele din anii 80 dar ?i de mai multe gropi ale sistemului de gaz, telefonie fix? ?i re?ele electrice. n partea sudic? a ie?it la iveal? un zid realizat din pietre masive de ru, legate cu un mortar foarte rezistent. Zidul are o l de 1 m ?i este sus?inut de un contrafort. Zidul pare c? se continu? c?tre capela Sf. Cruce.
Sec?iunea S2. A fost trasat? paralel cu S1 ?i perpendicular pe traiectul gardului Autog?rii Transmixt. L de 8,50 m ?i ad. de 2,70 m. A fost afectat? de interven?ii moderne dar se observ? continuarea traiectului zidului surprins anterior n S1.
Sec?iunea S3. A fost trasat? paralel cu S1 ?i S2, perpendicular pe traiectul gardului Autog?rii Transmixt. A fost afectat? puternic de lucr?rile din anii 80. L de 8 m ?i ad. de 2,7 m. Se observ? o re?ea adnc? de cabluri ?i conducte ca ?i o mare groap? de pietri? contemporan.
Sec?iunea S4. A fost trasat? n continuarea suprafe?ei I, pentru a urm?ri zidul de piatr?. Este paralel? cu gardul Autog?rii Transmixt ?i cu traiectul str?zii 9 Mai. Zidul i?i continu? ductul dar se pierde n profilul sudic. L de 10 m ?i ad. de 2,6 m.
Suprafa?a I (SI). A fost s?pat? n continuarea S1, S2, S3, la S de acestea pentru a urm?ri traseul zidului care a ap?rut n S1. Se continu? cu S4 nspre E. Zidul este surprins 16,5 m. Gr. lui este de aprox. 0,8 m ceea ce exclude c? ar fi parte a bisericii m?n?stirii. Zidul prezint? contrafor?i nspre partea nordic?, n continuarea lui S2, n suprafa?a I, zidul este ntrerupt f?r? a fi t?iat element care ar indica o posibil? intrare cu un turn. Din nefericire nu au fost surprinse mai multe elemente. nspre Pia?? zidul nu mai continu? fiind t?iat de lucr?rile la infrastructura drumului din perioadele anterioare. Este cert c? acest zid face parte din complexul m?n?stirii dominicane dar nu avem mai multe elemente datorit? faptului c? parcela cercetat? este pu?in dep?rtat? de actuala capel? Sf. Cruce pentru a observa rela?ia stratigrafic?.
Sectorul II
Sectorul II a beneficiat de dou? suprafe?e S5 ?i S6.
Sec?iunea S5 a fost trasat? ?i excavat? n sectorul II, perpendicular pe gardul care delimiteaz? proprietatea de cea a autog?rii Transmixt pe latura de NE. L de 24 m ?i ad. ntre 2 ?i 2,80 m. Nu au fost identificate elemente medievale, moderniz?rile succesive au distrus nivelurile anterioare.
Sec?iunea S6 a fost trasat? n sectorul II, perpendicular pe gardul care delimiteaz? proprietatea de cea a autog?rii Transmixt pe latura de NE. L de 20 m ?i ad. ntre 3,4 m ?i 2,7 m. Nu au fost identificate elemente medievale, moderniz?rile succesive au distrus nivelurile anterioare.
Zidul decopertat apar?ine cu certitudine m?n?stirii dominicane. Nu s-au descoperit alte elemente care s? ne arate evolu?ia arhitecturii sau necropolei acesteia.

Abstract:
The archaeological diggings from Pia?a G?rii were developed as preventive archaeological diggings. It was identified the wall of the Dominican Monastery, which was situated in the east side of the 9 Mai street, in front of the Elisabeth Gate. The archaeological diggings were developed manually by uncovering the surface through mechanical means, followed by the digging with spades and cleaning the surfaces with the spatula, the brush and the paintbrush. A number of 6 sections and one surface were traced. Another surface was traced near the S1, S2, S3, S4 sections, to mark the outline of the wall.
There were no elements to indicate the evolution of the architecture and/or necropolis.




Artefacte provenind dintr-un atelier de confec?ionare a pieptenilor

Corneliu Beldiman (UCDC Bucure?ti), Alexandru Gh. Sonoc, Diana-Maria Sztancs (ULB Sibiu)

Materialele care fac obiectul prezentului raport de analiz? au fost recuperate n iunie 2006 cu ocazia supravegherii de c?tre conf. univ. dr. Dumitru Popa ?i asist. drd. Alexandru Gh. Sonoc (ULB Sibiu) a lucr?rilor edilitare efectuate n zona Pie?ei 1 Decembrie 1918 (Pia?a G?rii) din Sibiu (SB-PG). Ele se p?streaz? n colec?iile ULB Sibiu. Artefactele provin din suprafa?a excavat? plasat? la cap?tul actual al str. 9 Mai (zona fostei str. Piept?nari) dintr-un context databil grosso modo n sec. al XVI-lea - al XVII-lea1; nu dispunem, deocamdat?, de alte date utile relative la contextul descoperirii. Este vorba de un perimetru bogat n vestigii arheologice, n care se plaseaz?, ntre altele, ?i cele ale m?n?stirii dominicane.
Piesele reprezint? dou? procese cornuale ale osului frontal (coarne), fragmentare, recoltate de la bovine adulte (Bos taurus) ?i aflate n stadii incipiente de procesare n vederea confec?ion?rii probabile a pieptenilor (obiecte de port ?i de toalet?)1. Artefactele sunt identificabile prin indicativele SB-PG 1 ?i SB-PG 2. Starea de conservare excep?ional?, urmele de interven?ie tehnic? foarte bine marcate, valoarea lor de ilustrare a practic?rii unui me?te?ug important n spa?iul cibinens, ca ?i aten?ia (nc?) redus? de care beneficiaz? astfel de obiecte n mediul cercet?rii de la noi sunt argumente pentru o tratare detaliat? a acestei descoperiri. n cercetarea arheologic? din Romnia, artefactele medievale din corn de cerb sau de vit? au constituit mai rar (pn? de curnd) subiectul unor analize extensive, care s? ia n considerare ansamblul parametrilor tehnico-func?ionali: achizi?ia materiei prime; lan?ul operator al fabric?rii, ilustrat de piesele finite, de cele aflate n diverse stadii de procesare, ebo?e, rebuturi, de?euri; tipologia; studiul urmelor generate n timpul proces?rii ?i al utiliz?rii2.
Artefactul SB-PG 1 este un proces cornual stng, reprezentnd un de?eu de prelucrare. El are culoarea maro uniform? ?i un luciu artificial, rezultate probabil prin aplicarea unui tratament nainte de transformarea volumelor anatomice; este vorba de tratamentul termic ?i chimic de nmuiere, probabil prin imersie/fierbere n le?ie. A urmat debitajul, respectiv, deta?area de pe craniu prin t?iere transversal? cu fer?str?ul, pe o direc?ie oblic? la nivelul colului, dinspre fa?a anterioar?, pe o grosime reprezentnd cca 1/3 din diametru; suprafa?a de t?iere prezint? serii de striuri rectilinii specifice, generate de cursele active ale lamei fer?str?ului, striuri pozi?ionate transversal fa?? de axul principal al cornului. Deta?area s-a finalizat prin fracturare, recurgndu-se probabil la percu?ie direct? lansat? (lovirea violent? la nivelul colului cu un instrument dur sau izbirea craniului de p?mnt); marginile neregulate de fractur? sunt revelatorii n acest sens. La nivel mezial, cornul a fost sec?ionat transversal cu fer?str?ul, pe ntregul diametru, pe o direc?ie perpendicular? fa?? de axul s?u lung; marginile p?streaz? serii de striuri rectilinii specifice. Opera?iile au urm?rit, probabil, recoltarea segmentului mezio-distal al cornului care, prin sec?ionare axial?, tratament termic/chimic ?i presare, permitea ob?inerea a dou? pl?cu?e de form? trapezoidal?, utilizabile n confec?ionarea pieptenilor. Dimensiuni (mm): L 128; diam. la nivelul colului 46/43; diam. coroanei 50/43; diam. p?r?ii meziale 36/32.
Artefactul SB-PG 2 este un proces cornual probabil drept, reprezentnd o ebo?? - segmentul mezial al cornului, din care se extr?geau dou? pl?cu?e de form? trapezoidal?. El are, ca ?i piesa SB-PG 1, culoarea maro uniform? ?i un luciu artificial, rezultate probabil prin aplicarea tratamentului termic ?i chimic de nmuiere, probabil prin imersie/fierbere n le?ie. La extremit??i se p?streaz? foarte bine urmele debitajului (sec?ion?rii pe ntreg diametrul) cu ajutorul fer?str?ului, pe direc?ii u?or oblice n raport cu axul principal al piesei; suprafe?ele de t?iere prezint? serii de striuri rectilinii specifice, generate de cursele active ale lamei fer?str?ului, striuri pozi?ionate transversal fa?? de axul principal al cornului. Opera?iile din etapa debitajului au urm?rit recoltarea segmentului mezial al cornului care, ca ?i n cazul piesei SB-PG 1, prin sec?ionare axial?, tratament termic/chimic ?i presare, permitea ob?inerea a dou? pl?cu?e de form? trapezoidal?, utilizabile n confec?ionarea pieptenilor. Dimensiuni (mm): L 101; diam. extremit??ii proximale 62/57; diam. p?r?ii meziale 53/50; diam. extremit??ii distale 49/44.
Piesele analizate ofer? indiciile existen?ei n zon? a unui atelier specializat n confec?ionarea pieptenilor; faptul este deja cunoscut, atestat, ntre altele, ?i pe planul toponimiei locale (Piept?nari). Urmele specifice ale debitajului prin t?iere cu fer?str?ul, conservate n condi?ii foarte bune, contribuie la mbog??irea referen?ialului legat de transformarea/procesarea cornului de vit?, n condi?iile stadiului de evolu?ie tehnologic? din sec. al XVI-lea - al XVII-lea. Datele etalate cu acest prilej se adaug? celor deja intrate n circuitul ?tiin?ific, contribuind la abordarea problematicii legate de me?te?ugurile practicate n Sibiul sfr?itului de ev mediu.

Note:
1. Rusu, M?rginean 2005 - cu bibliografia; Dobrescu 2006.
2. Beldiman, Sztancs 2006; Rusu, M?rginean 2005.

Bibliografie:
Beldiman, Sztancs 2006 - Beldiman C., Sztancs D.-M., Analiza artefactelor provenind dintr-un atelier de prelucrare a cornului de cerb, CCA 2006, p. 324-325
Dobrescu 2006 - Dobrescu Al., Problematica ?i metodologia de restaurare a unui pieptene (sec. XIX) confec?ionat din material cornos, Brukenthal. Acta Musei 1/1, p. 285-288
Rusu, M?rginean 2005 - Rusu A. A., M?rginean Fl., Prelucrarea osului ?i cornului n Transilvania medieval? (nceput de abordare tematic?), Arheologia medieval? 5, p. 113-158

Rsum:
Analyse des restes de fabrication des peignes en corne de bovins provenant dun atelier de la ville mdivale Sibiu, dp. de Sibiu, Roumanie. Louvrage propose une valuation morpho-technologique mene sur un petit lot indit de deux objets en corne de bovins; il sagit de restes de fabrication en provenance probable dun atelier spcialis en confection des peignes. Ils datent probablement du XVIme-XVIIme sicles A.D., tant dcouvertes par le Dr. Dumitru Popa et Alexandru Gh. Sonoc par surveillance des travaux dilitaires effectues en juin 2006 dans la Place 1 Dcembre 1918 (ancienne Place de la Gare) de Sibiu (SB-PG). Les pices sont conserves dans les collections de lUniversit Lucian Blaga, Sibiu. Leffectif compte les deux pices dj mentionnes: un dchet et une bauche, pices abandonnes aprs le dbitage. Lanalyse envisage toutes les dates concernant les artefacts: tat de conservation, morphomtrie, description intgrale - morphologie, ltude technique (les tapes du dbitage - dceles lil nu et binoculaire). Aprs le traitement probable par immersion/bouillage en solution sodique, qui a probablement rendu un poli brillant sur les objets et leur couleur brune, ltape technique du dbitage atteste lapplication des procdes techniques simples comme le sciage oblique ou perpendiculaire, la percussion directe/lentaillage; la fracturation par flexion en percussion directe lance. Le processus technique a fait appel aux outils en fer comme la hache ou le couteau massif et la scie, ce qui a dtermin lapparition des traces de dbitage spcifiques. Dans ltape suivante du schma opratoire (absente sur les objets analyses), lbauche cest fendue et les deux pices obtenues sont presses pour lobtention des plaques trapzodales qui vont servir ensuite la faonnage des peignes. La prsente approche sur les dcouvertes de la Place 1 Dcembre 1918 a permis de confirmer une fois de plus par la voie de larchologie lexistence des ateliers pour la confection des peignes dans la zone mme de la ville Sibiu o ont t conservs encore il y a quelques dcennies des toponymes significatifs en ce sens comme la Rue des artisans qui confectionnent des peignes (str. Piept?nari). Toute la fois la dmarche a mis en lumire des choix techniques dans la transformation artisanale des cornes de bovins la fin du Moyen ge et a offert quelques dates aptes denrichir le rfrentiel regardant ce domaine.






Mijlocitor de LINK

Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Last edited by Retras la cerere on 17.08.2013 12:46, edited 1 time in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 17.06.2013 20:51
10.


Localizare si precizari:

a se reciti atent posting 1., pentru a sti cam despre ce este vorba....


1. DEZAMBIGUIZARE Crucile date de Seivert:

Am aratat in posting 1. ca Seivert numind (fals?) Crucea de Sus cea de la Porta Heltensis/Poarta Cisnadiei si Crucea de Jos cea de la Porta Consulum/Porta Civium/Burger-Tor/Poarta Consilierilor/Poarta Ocnei, incurca lucrurile cu Crucile din fata Manastirii Dominicane VECHI JOS la actuala Gara si din fata Manastirii Domincane NOI, actual Ursuline, SUS pe hangul dealului catre Orasul de Sus..
Incerc, asa ca in wiki, sa DEZAMBIGUIZEZ termenii, deci sa le dau cate o nuanta precisa, definitorie si inconfundabila..
INCERC...

rezolvarea partiala (n-am citit inca toata cartea, index-ul e redus), in deja citata:

Toma-Cosmin Roman: Sibiul intre siguranta si incertitudine, in zorii epocii moderne (1528-1549) Alba Julia, Editura Altip 2007



Da, inafara de cele doua Dominicane, au existat intr-adevar DOUA cruci libere...una sigur la Porta Heltensis, numita Crucea St. Petrus,
si alta, NU STIU inca unde, numita Crucea St. Johannes.

Nu stiu, dar de presupus ca, asa cum spune Seivert fals (?) numind-o, ar fi cea de la Porta Consulum/Burger-Tor/Poarta Consilierilor/Poarta Ocnei.

Citatele si locurile nu le-am notat inca, (sunt bolnav, am o problema serioasa cu genunchiul drept, nu ma pot concentra) dar le gasesc si le voi plasa aici.







2.
Amplasarea si extinderea Manastirii Dominicane Vechi (langa gara)

Deci Manastirea fusese 1474 parasita, si se infiinteaza AICI o leprozerie.

Toti scriu automat ca IN Manastire in primul rand avand insa BISERICA drept fixatie locativa.

Am vazut in posting 2. articolul (anno 1784) citat complet de Emil Sigerus, unde se spune clar ca actuala Capela a Crucii e mai incoace, mai SUS, mai catre Porta Elisabetha, mai catre Oras.


Sa trecem la text: il dau in original, germana si incerc sa traduc, in caz ca traducerea mea schioapata (nu prea stiu sa traduc, gandesc de fiecare data in limba respectiva si nu transfer, pe de alta parte vreau TEXTUAL sa transmit, nu literar), atunci aveti si originalul spre corectura.

pag. 64 (ed. 2003), textul e 1784 editat:
(inconsecventa: Kruzifix/Cruzifix apartine editiei 2003, 1922 sau 1784?)

[...] Die Nordstliche Seite, voll von Grbern unserer Vter, die der Wrgengel getdtet hat, ist wegen des daselbst befindlichen Lazareths merkwrdig.
Vor dem stunde auch hier die Dominikanerkirche zum heil. Kreuz. Sie wurde in der Rakoczischen Belagerung geschleift, und das Kruzifix in den Kirschner Teich versenkt, ohne da jemand wissen konnte, wohin es gekommen. man fand es endlich wieder im Jahre 1683, und das es vorher nur mit einem Gewlb und doch bedeckt gewesen, so wurde jetzt eine frmliche kleine Kapelle
aber hher ans Thor herauf aufgefhrt, wo die katholischen Glaubensgenossen noch immer ihre Andacht haben. Das Cruzifix ist sehr alt. Petrus Landregen, ein Steinmetz aus Oesterreich hat es noch im Jahre 1417 ausgefertigt.
[...]

[...]Partea de Nord-Est (a Orasului, n. G.S.v.G.), plina de mormintele parintilor nostri pe care i-a rapus Ingerul Sugrumator, este comemorabila datorita Lazaretului chiar acolo aflator.
In fata lui ar sta aici si Biserica Dominicana a Stae. Crucis. Ea a fost razuita in timpul Rascoalei lui Rakoczi, iar Crucifixul scufundat in Iazul Cojocarilor, fara ca oarecine sa aiba stire unde a ajuns, a fost insfrsit regasit in anul 1683 si daca a fost intai numai cu o bolta si totusi acoperit, a devenit acum ca forma o mica Capela, insa adus mai in sus incoace catre Poarta, unde credinciosii catolici isi au inca si acum Locul de Pioasa Reculegere ((Andacht). Crucifixul este foarte vechi. Petrus Landregen , un sculptor in piatra din Austria, l-a intocmit inca din anul 1417.[...]

Cred ca banuiti ...Poarta este Porta Elisabetha.
Mai jos este mai catre actuala gara. mai sus, incoace, mai catre oras, mai catre Porta Elisabetha.
Acum incerc sa inteleg CE PRESUPUNE AUTOMAT autorul:Crucifixul, fara s-o spuna, banuieste ca e de la sine inteles, s-ar fi aflat IN BISERICA DOMINICANA.
Insa ce afirma sigur: ACUM Crucifixul se afla (in Capela Crucii), dar mai sus, mai incoace fata de locul lui initial, deci (presupus intra-muros de) Manastirea Dominicana.
Asa sau altfel, esenta ce rezulta..Manastirea Dominicana s-ar fi aflat mai catre actuala gara fata de Capela Crucii, fie si numai cativa metri, in orice caz distantare clara..


Fata de ce?
Si CAT, deci de unde pana unde se intindea Manastirea cu toate ale ei? Stim ca avea si iaz cu peste/piscina...
Sa revenim la LEPROZERIE care este adusa in legatura nemijlocita cu Manastirea Dominicana Veche, s-ar fi aflat in incinta sau in nemijlocita apropiere fata de ea..

Si aici vine iarasi SURPRIZA, aici dau fara mila TEXT clar, anno 1545, fila 38.2:

Toma-Cosmin Roman: Sibiul intre siguranta si incertitudine, in zorii epocii moderne (1528-1549) Alba Julia, Editura Altip 2007, pag. 153, anno 1545, fila 38.2, oamenii lucreaza acolo:Geldner=Guldner vnacum sodalibus=impreuna cu calfele; Rysbach/Reysbach/Reubach=Paraul Rusciorului;


Ittem Andree Becker Simoni Geldner vnacum sodalibus suis in via circa leprosis rippamqum circa fluuius Rysbacis preparantibus per dietis 1138 per d. 10. ff. 14. d. 80

Si acum cautati pe aceasta harta Paraul Reubach/Reuss-Bach colt mana dreapta sus si spuneti daca mai intelegeti ceva..
Pana aici? PESTE Cibin?
Iar acea in via circa leprosis/la drumul, pe drumul de langa leprosi, ar fi de fapt Reussbach Gasse/Strada, fost Drumul Rusciorului, pe harta, de la paraul Reuss-Bach/Ruscior, treceti spre mana stanga peste Linia Ferata si ajungeti la ea..e strada din Theresianum care duce acum direct catre Podetul paralel cu Podul Theresianum, deic strada care bate direct in colt cu Tuch-Fabrik/Fabrica de Postav mai tarziu Fabrica Libertatea..,
Deci undeva intre aeasta Reussbach Gasse si Paraul Reussbach ar fi de localizat oarecum Leprozeria, extremitatea dinafara a Manastirii Dominicane vechi..
Da, numai ca acum trece pe acolo trenul...

Knigl. ung. Geisteskrankenheilanstalt/Spitalul Regal Maghiar de Tratament Bolnavi Psihici

Sau de fapt bratul acesta de acum al Cibinului a fost candva mutat mai catre/sau mai departe de oras si a inghitit restul de Parau Reubach, de fapt in continuarea fostului vad Reubach?
La infiintarea GARII cca 1870 a aparut aceasta noua? topografie?
Ar trebui sa cam ajungem cumva cu extinderea Manastiriii si mai in apropierea Capelei Crucii...

2xKLICK

Hermannstadt-Plan-gross.color.SKV.1914.Baedecker.1918... .2179x3072.px.




23.06.2013 19:03 Uhr

Plan Visconti 1699 nu prea ajuta..nu arata prea mult dincolo de ziduri...

Sa incercam cu
Josephinische Landaufnahme Hermannstadt, aici urmariti sus cursul paraului Die Reisbach/(corect:Reussbach) /Paraul Rusciorului, este dincolo de Cibin, bate pana-n hotarul Hammersdorf/Gusterita, unde se varsa-n Cibin.:

http://www.sibiul.ro/documenta_index/harti-transilvania-sibiu/Josephinische_Landaufnahme_pg220.jpg


23.06.2013 20:37:00 Uhr:

Aici secventa care ne intereseaza mai mult. Aici numar 7 mori
Josephinische_Landaufnahme_pg220.Ausschnitt.Muehle.jpg
Josephinische_Landaufnahme_pg220.Ausschnitt.Muehle.jpg (10.44 KiB) Viewed 11712 times


pe canalele din jur, sud (dupa Cimitirul Vechi de la Poarta Lesurilor -, pe undeva pe Trinkbach pe la Cazarma 90? sau chiar mai catre Magazinul Dumbrava? -vest- 2 sub Bastionul Soldisch, acum pe Alba Julia,nord dincolo de Poarta Burger/Poarta Consilierilor/Poarta Ocnei si parca chiar pe Moara de Scoarta. .

Josephinische_Landaufnahme_pg220.Ausschnitt.jpg



24.06.2013 10:05 Uhr
morile marcate de mai sus le puteti vedea cam in aceleasi pozitii, insa sub forma de cladiri in plansa de mai jos, comparati plansele:


ceva mai amanuntit, tot sec XVIII, (dupa Visconti 1699, iar dupa ACESTA Planul Johann Bbel sec XIX) de data aceasta aveti ca orientare Porta Elisabetha/Elisabeth-Thor (Nr. 19 din EXPLICATION) pe mana stanga, iar Paraul Reussbach/Paraul Rusciorului pe mana stanga jos, se varsa in Cibin in dreptul Commandieren General Garten/Gradina Generalului Comandant:

Plan der HAUPT- und HERRMANNSTADT in Frstenthum Siebenbrgen (joc de cuvinte: Plan-al-Orasului-Capitala- si al-lui-Hermann in Principatul Transilvania)

Nach Visconti1699.Prospect und Plan von Hermannstadt.18 Jh..2.(1).jpg:






Si Leprozeria?! (nu confundam cu Lazaret-ul modern, ceva ma tarziu ..dar mai stii ce mai stiau aia atunci?)...daca aflam unde era, stim cam pana unde se intindea teritorial Manastirea Dominicana...

Cred ca trebuie sa revizuim cate ceva din ce ni s-a fixat in minte...


Georg Schoenpflug von Gambsenberg
Last edited by Retras la cerere on 17.08.2013 12:46, edited 3 times in total.

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 26.06.2013 13:36
11.

Crucea ridicata din nou sub Johannes Haupt 1683 nu a fost chiar sub cerul liber, nici asa cum, vag, se afirma in textul Siebenbrger Zeitung 1784m citat de Emil Sigerus,( vide posting 1), cu oarece acoperis....

...] Die Nordstliche Seite, voll von Grbern unserer Vter, die der Wrgengel getdtet hat, ist wegen des daselbst befindlichen Lazareths merkwrdig.
Vor dem stunde auch hier die Dominikanerkirche zum heil. Kreuz. Sie wurde in der Rakoczischen Belagerung geschleift, und das Kruzifix in den Kirschner Teich versenkt, ohne da jemand wissen konnte, wohin es gekommen. man fand es endlich wieder im Jahre 1683, und das es vorher nur mit einem Gewlb und doch bedeckt gewesen, so wurde jetzt eine frmliche kleine Kapelle aber hher ans Thor herauf aufgefhrt, wo die katholischen Glaubensgenossen noch immer ihre Andacht haben. Das Cruzifix ist sehr alt. Petrus Landregen, ein Steinmetz aus Oesterreich hat es noch im Jahre 1417 ausgefertigt.
[...]

[...]Partea de Nord-Est (a Orasului, n. G.S.v.G.), plina de mormintele parintilor nostri pe care i-a rapus Ingerul Sugrumator, este comemorabila datorita Lazaretului chiar acolo aflator.
In fata lui ar sta aici si Biserica Dominicana a Stae. Crucis. Ea a fost razuita in timpul Rascoalei lui Rakoczi, iar Crucifixul scufundat in Iazul Cojocarilor, fara ca oarecine sa aiba stire unde a ajuns, a fost insfrsit regasit in anul 1683 si daca a fost intai numai cu o bolta si totusi acoperit, a devenit acum ca forma o mica Capela, insa adus mai in sus incoace catre Poarta, unde credinciosii catolici isi au inca si acum Locul de Pioasa Reculegere ((Andacht). Crucifixul este foarte vechi. Petrus Landregen , un sculptor in piatra din Austria, l-a intocmit inca din anul 1417.[...]



Era sub forma unei TROITE, deci inchisa intr-o constructie cu acoperis, latura catre ORAS (Porta Elisabetha) era deschisa, imaginea nu e clara de tot,latura aceasta, catre Oras, partial sau total deschisa?
Aici ne ajuta tocmai Morando Visconti 1699, pe care intentionat l-am lasat pe mai tarziu:

Morando_ Visconti.Hermannstadt-Plan. 1699.Das Kreuz.jpg
Morando_ Visconti.Hermannstadt-Plan. 1699.Das Kreuz.jpg
Morando_ Visconti.Hermannstadt-Plan. 1699.Das Kreuz.jpg (3.73 KiB) Viewed 11624 times


aici poate mai clar? sepia, putin marit:

Morando_ Visconti.Hermannstadt-Plan. 1699.Das Kreuz.Sepia.jpg
Morando_ Visconti.Hermannstadt-Plan. 1699.Das Kreuz.Sepia.jpg
Morando_ Visconti.Hermannstadt-Plan. 1699.Das Kreuz.Sepia.jpg (40.08 KiB) Viewed 11624 times



si aici Planul Visconti Hermannstadt 1699, de unde am luat secventa, marcat locul cu o cruciulita ROSIE, 2xKLICK

Morando_ Visconti.Hermannstadt-Plan. 1699.jpg



Si acum revin si incerc sa leg logic toate:

Crucea fusese initial policroma. Culorile trebuiesc oarecum protejate fata de ploi si alte celea. deci era necesar ca de la 1417 sa fie (libera fata de manastire, in fata manastirii) oarecum sub un acoperis sau o incinta de forma unei troite (specifica SI catolicilor!) imense.

1659 este daramata DELIBERAT Manastirea de catre oraseni, pentru a nu servi de adapost curutilor-1.
Crucea este DELIBERAT scufundata in mlastina, pentru a o proteja de fapt. Probabil ca aici si acum s-au cam sters culorile.

Este vorba (legenda) ca ar fi fost impuscata, mai precis, Jesus rastignit impuscat intr-un ochi..si soldatul blasfemiator ar fi fost atins de pedeapsa divina. NU stiu daca in timpul Curutilor 1.(1659) sau Rascoalei Curutilor 2 (cca 1701-1705).O sa cercetez exact, Soterius mentioneaza asta...

De la 1659 pana la 1683 sunt 24 de ani.

In 24 de ani se pastreaza in memoria colectiva si individuala CUM era oranduita initial Crucea.

De aceea PRESUPUN ca Johannes Haupt (lutheran!)a instalat 1683 crucea exact asa CUM (nu neaparat unde) era initial, deci pana la 1659, protejata intr-o TROITA cu pereti inchisi pe 3 laturi, in orice caz latura deschisa-semideschisa catre ORAS (Porta Elisabetha).

Mai tarziu este construit inca ceva?, (vezi patrimoniu sibian) apoi Capela. In acelasi loc, sau alaturi?

Este o cruce imensa, de peste 7, inaltime. Grea... Problematic sa o desfaci din zidaria troitei, sa o culci, alaturi sa incepi o noua constructie, sa ridici iarasi crucea, sa o incadrezi in absida actuala in care se tine (si pe care o sustine) deci sa ridici in jurul ei 3 laturi de zid pentru sustinere, apoi sa construiesti mai departe nava largita a capelei in continuarea absidei.
Poate...
DAR s-ar putea Crucea sa fi fost lasata asa cum era in troita initiala (1683, nu cea din 1417), latura deschisa-semideschisa catre oras sa fi fost simplu largita, devenind absida in continuarea careia s-a construit mai departe nava capelei actuale.

oarecum asa, iau din comoditate imaginea de pe wiki.ro, intai dau secventa cu absida, mai ingista decat nava centrala, ingusta exact cat cuprinde bratele crucifixului.:

800px-Capela_Sf._Cruce_din_Sibiu.Apsis mit dem Kruzifix.jpg
800px-Capela_Sf._Cruce_din_Sibiu.Apsis mit dem Kruzifix.jpg (43.03 KiB) Viewed 11620 times


sa le comparam concret, desi nu neaparat concludent, pana si acoperisul identic:

Troita 1683 vazuta oarecum din fata:

Morando_ Visconti.Hermannstadt-Plan. 1699.Das Kreuz.Sepia.jpg
Morando_ Visconti.Hermannstadt-Plan. 1699.Das Kreuz.Sepia.jpg (40.08 KiB) Viewed 11624 times


Morando_ Visconti.Hermannstadt-Plan. 1699.Das Kreuz.Graustufen.jpg
Morando_ Visconti.Hermannstadt-Plan. 1699.Das Kreuz.Graustufen.jpg (27.54 KiB) Viewed 11614 times


Absida Capelei actuale vazuta din spate:




de aici e secventa, wiki.ro:



Deci, avem DOUA corecturi de adus.
1.Acoperisul crucii re-ridicate 1683 NU s-a construit mai tarziu, asa cum afirma text-dupa-text-copiat, ci chiar atunci, 1683 Johannes Haupt integreaza Crucea LA RIDICARE intr-o TROITA cu acoperis clar, si cu 3 pereti inchisi, unul deschis-semideschis (latura catre Oras, Porta Sta. Elisabetha).

2. Crucea INITIALA, deci chiar de la 1417 pana la 1659:

CRUCEA INITIALA a fost Libera fata de Manastire, in fata Manastirii si Bisericii, deci inafara zidurilor Manastirii, adapostita intr-o Troita Imensa.
Pana si in romaneste insa nu se spune la troita, ci la cruce.

pentru a intelege clar ce vreau eu sa spun, cu TROITA concret, mai ales cu latura semi-deschisa, incerc un foto-montaj folosind elemente de pe aici, nu e grozav de reusita povestea, dar SUGESTIVA, in nemijlocita alaturare spre comparatie a Absidei Capelei ACTUALE cu desenul TROITEI Visconti 1699.....

800px-Capela_Sf._Cruce_din_Sibiu8.Ausschnitt.jpg
800px-Capela_Sf._Cruce_din_Sibiu8.Ausschnitt.jpg (53.1 KiB) Viewed 11533 times

Morando_ Visconti.Hermannstadt-Plan. 1699.Das Kreuz.Graustufen.jpg
Morando_ Visconti.Hermannstadt-Plan. 1699.Das Kreuz.Graustufen.jpg (27.54 KiB) Viewed 11614 times



Da, sa nu uit..asa cum arata in sec.XIX vazuta de Johann Bbel,alaturi CLADIRI relativ moderne, poate se lamuresc si arheologii (vide cele doua RAPOARTE) ce este cu UNELE din urmele de ziduri descoperite prin sapaturi amanuntite:





Mai ramane sa examinam mai atent texte DE ATUNCI.



Si nu uitati LINK-ul WOLFF cu poze de pe Facebook dat de @Ann mai sus, parca pana acum sunt peste 1300 poze:

Fotos von Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemlden und Grafiken
http://www.facebook.com/media/set/?set=o.312666005441702&type=3

Nu uitati sa dati un ochi pe aici:

Sibiu Patrimoniul Istoric.Cladire de cladire cu ISTORIC
http://patrimoniu.sibiu.ro/ro




Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 17.08.2013 11:13
12.

adunare de LINKs, asa cum imi vin sub mana

1309. frater Henricus de Cibinio Ordinis Praedicatorum (si multi altii relevanti, trebuie TOT citit).
Archiva de Stat Ungara, Georgius Fejer:Codex Diplomaticus ac Ecclesiasticus Regni Hvngariae
http://www.arcanum.hu/mol/lpext.dll/fejer/1818/181d/1835?f=templates&fn=document-frame.htm&q=Longa%20Valle&x=Advanced&2.0#LPHit2


aici mai pe larg, pentru a intelege TOT contextul


1309 IV.nonas Decembris Gobelinus(Gobolinus), Nicolaus Comites sedis Cibiniensis
Nos Gobolinus, Nicolaus, Comites sedis Cibiniensis
http://www.arcanum.hu/mol/lpext.dll/fejer/1818/181d/1836?f=templates&fn=document-frame.htm&q=Cibiniensis&x=Advanced&2.0#LPHit1

ce este grav in ochii NOULUI Rege Caroberto de Anjou, ei Gobelinus & Nicolaus si comunitatea de Cibiniensis tin partea Regelui Otto, aici sunt parati:

An. Ch. 1309. Comites Cibiniens. cum vniuersitate Cibin Ottonem in regnum Hungariae introducere adnisi.
Litterae praedictorum Gobolini et Nicolai, et vniuersitatis Cibiniensis, tanquam rebellium sanctae Romanae Ecclesiae Domini Legati et Domini Caroli regis Vngarorum, non faciunt fidem
http://www.arcanum.hu/mol/lpext.dll/fejer/1818/181d/1837?f=templates&fn=document-frame.htm&q=Cibiniensis&x=Advanced&2.0#LPHit1

1309 penultimo die mensis Maji
Procurator Ecclesiae Albensis Transiluanae, Capitulares de Cibinio incusat. A. 1309.
Coram vobis venerabili viro Domino Philippo, auditore Domini Legati Philippus de Cingulo, Procurator Capituli et Ecclesiae Transyluaniae dixit, quod Gombolinus et Nicolaus ac Vniuersitas Cibiniensis, sunt capitales inimici Capituli et Ecclesiae Transyluaniensis.
http://www.arcanum.hu/mol/lpext.dll/fejer/19a0/19a2/19ce?f=templates&fn=document-frame.htm&q=Cibiniensis&x=Advanced&2.0#LPHit1

In acelasi an (SI pentru mai tarziu!) relevanta este si lista de eclesiastici si consilieri aici:


1309. Datum in Vinz inferiori, Sabbatho in Albis, nonis videlicet Aprilis. Anno Domini Millesimo trecentesimo nono.
frater Henricus de Cybinio, Ordinis praedicatorum (fratele sau NICOLAUS = ?! Nicolaus Scabinus vice-comes?)
Sifridus, Prior de Candela, ordinis Cisterciensium

Nicolaus Scabinus de Cibinio qui iuratus dixit (Consilier: ?=? Nicolaus (vice-)Comes, adjunctul lui Gobelinus? viitor Comes PLIN? vide supra: 1309 IV.nonas Decembris Gobelinus(Gobolinus), Nicolaus Comites sedis Cibiniensis ) (?Fratele lui Henricus Ordinis Praedicatorum?)

Item Henricum, nuncium Prouincialium de Cibinio (=frater Henricus de Cybinio, Ordinis praedicatorum )
Item Henricum Procuratorem Ecclesiae praedictae (=frater Henricus de Cybinio, Ordinis praedicatorum care are un FRATE, Nicolaus )
item Nicolaum, fratrem dicti procuratoris (fratele lui: Henricus de Cybinio Ordinis Praedicatorum)
Georgius Plebanus de Cibinio vide:item Georgy Plebany de Cibinio.
Valterus Magister Hospitalis S. Spiritus (de Cibinio) vide: Item Valteri, Magistri hospitalis S. Spiritus ciuitatis eiusdem

vide:
Georgius Fejer: Codex Diplomaticus ac Ecclesiasticus Regni Hvngariae
XXIV.
An. Ch. 1309. Rescriptionales ad Gentilem S. A. Legatum in processu decimali inter Capitulum Transylu, ac parochos Saxonicales agitato.
http://www.arcanum.hu/mol/lpext.dll/fejer/1818/181d/1835?f=templates&fn=document-frame.htm&q=Longa%20Valle&x=Advanced&2.0#LPHit2




Du Cange, et al., Glossarium medi et infim latinitatis. Niort : L. Favre, 1883-1887.

http://ducange.enc.sorbonne.fr/doc/biblio








Si nu uitati LINK-ul WOLFF cu poze de pe Facebook dat de @Ann mai sus, parca pana acum sunt peste 1300 poze:

Fotos von Alt-Hermannstadt in Ansichtskarten, Fotos, Gemlden und Grafiken
http://www.facebook.com/media/set/?set=o.312666005441702&type=3

Nu uitati sa dati un ochi pe aici:

Sibiu Patrimoniul Istoric.Cladire de cladire cu ISTORIC
http://patrimoniu.sibiu.ro/ro


Medievistica.ro
http://www.medievistica.ro

este pe face-book cu IMAGINI (fiecare cu TEXT si cu comments, puteti porni in pagina si de la fotos, dar atunci pentru TEXT & comments KLICK pe imagine in colt dreapta-sus pe sageata-dubla)

Facebook. Medievistica
https://www.facebook.com/pages/Medievistica/191595097617198?ref=stream









Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Posts: 2048
Joined: 24.10.2006 14:53
PostPosted: 09.09.2016 00:18
13.


I Domenicani in Ungheria fra XIII e XIV secolo | Luciano Cinelli - Academia.edu

http://www.academia.edu/10432845/I_Domenicani_in_Ungheria_fra_XIII_e_XIV_secolo






16 Pages
I Domenicani in Ungheria fra XIII e XIV secolo

Luciano Cinelli
Uploaded by
Luciano Cinelli
Views
130



1
UNIVERSITA DEGLI STUDI DI MILANO

CISUECO

(CENTRO INTERUNIVERSITARIO DI STUDI UNGHERESI E SULLEUROPA CENTRO-ORIENTALE)

I RAPPORTI TRA ITALIA E UNGHERIA DAL MEDIOEVO A OGGI MILANO, 7-8 NOVEMBRE 2012


UNIVERSITA' DEGLI STUDI DI MILANO
PALAZZO GREPPI SALA NAPOLEONICA
VIA SANT ANTONIO, 12




I Domenicani in Ungheria fra XIII e XIV secolo.


Il Capitolo generale di Napoli del 1600 ordin ai priori provinciali di affidare ad uno o pi frati della propria provincia la raccolta della documentazione storica
ad componendam historiam bene digestam
, invitando altres i superiori locali a rimettere al Procuratore
generale dellOrdine
le copie autentiche dei documenti presenti nei vari archivi conventuali. La decisione fu motivata dalla volont di elaborare una sorta di storiografia
ufficiale dellOrdine, rigoros
a e fondata criticamente, sulla scia degli
Annales ecclesiastici
di Cesare Baronio (1588-1607)
1
. Nel 1601, tra laltro, lo stesso Baronio intervenne presso il Maestro dellOrdine G
irolamo Xavierre
2
proponendo come realizzatore del progetto il domenicano spagnolo Tommaso Malvenda
3
, che per ben presto non si rivel allaltezza
del compito affidatogli.
1
Per Cesare Baronio, cf. A.

P
INCHERLE
, Baronio, Cesare, in: Dizionario Biografico degli Italiani 6, Roma 1964, pp. 470-478.
2
A.

P
APILLON
, Le premier Collge Historique de lOrdre des Frres Prcheurs, in: Archivum Fratrum Praedicatorum 6
(1936), pp. 5-37. Su Girolamo Xavierre, cf. D.

A.

M
ORTIER
, Histoire des Maitres gnreaux, t. VI, Paris 1913, pp. 52-121.
3
Per il profilo bio-bibliografico di Tommaso Malvenda, cf. J.

Q
UTIF
-J.


CHARD
, Scriptores Ordinis Praedicatorum (dora
in poi: SOP) II, Lutetiae Parisiorum 1721, pp. 454-457

2
Infatti, il primo volume degli
Annalium sacri Ordinis Praedicatorum centuria prima
, pubblicato nel 1627, fu abbastanza deludente, anche a causa della mancata collaborazione
delle Province dellOrdine.
Per poter disporre di
un vero e proprio archivio dellOrdine
occorrer attendere il 1656, quando il Capitolo generale di Roma ordin la fondazione nella Citt Eterna di un archivio, affidando
ne lorganizzazione
ad un gruppo internazio
nale di storici dellOrdine.

Loperazione permise ledizione del
Bullarium Ordinis fratrum Praedicatorum
, a cura di Tommaso Ripoll e di Antonino Brmond, in otto volumi pubblicati a Roma tra l729 e il 1740
4
. Divenuto Maestro dellOrdine, Brmond chiese che fosse
ripreso il progetto degli
Annalium sacri Ordinis Praedicatorum Centuria Prima
, affidandone lesecuzione a Tommaso
Maria Mamachi
5
, secondo bibliotecario della Biblioteca Casanatense, insieme a Francesco Pollidori, Vincenzo Badetti, Ermanno Cristianopulo e Giacomo Francesco Tommaso
dAstesan. Nel 1756, finalmente usc il primo volume dellopera,
dedicato ai primordi
dellOrdine fino al 1221, anno della nascita al cielo del Santo Patriarca.
Avere presente la modalit con cui fu organizzata e rielaborata la memoria storica da parte
dellOrdine tra XVII e XVIII secolo indispensabile per spiegare le sorprendenti assenze
nel
Bullarium
cos come negli
Annales
.
Le vicende che condussero allinsediamento dei
frati Predicatori nello spazio geo-
politico denominato Hungaria, che andava ben al di l dei confini dell
odierna Ungheria, comprendendo anche la Slavonia, la Croazia e la Dalmazia,
ci sono state tramandate ex parte Praedicatorum da
quattro fonti: la

Historia Ordinis
Praedicatorum seu Dominicanorum in Dania, una breve
narrazione
dellinsediamento
dei frati Predicatori in Danimarca e nei Paesi scandinavi dal 1216 al 1246 composta da un anonimo frate; il resoconto di Svipert di Porroch, collocata nei manoscritti pi autorevoli
delle Vitae fratrum del domenicano Gerardo di Frachet, in appendice allopera
e composta dopo il 1259; il Liber de vita et obitu et miraculis sancti Dominici et de ordine quem instituit
scritto
dal domenicano
Teodorico dApolda
intorno al 1298 e
dal de Quatuor in quibus Deus Praedicatorum Ordinem insignivit
composto da Stefano di Salaniaco
4
Bullarium Ordinis FF. Praedicatorum. T
H
.

R
IPOLL
-A.

B
RMOND
ediderunt, tt. 1-8, Romae 1729-1740.
5
Per il Mamachi, cf. C.

P
RETI
, Mamachi, Tommaso Maria, in: Dizionario Biografico degli Italiani 68, Roma 2007, pp. 367-370.

3
intorno agli anni 70 del XIII secolo, continuato e rimaneggiato da B
ernard Gui nel primo decennio del XIV secolo (1304-1311). Gli
Annales
utilizzano principalmente queste fonti,
dedicando i paragrafi XIII e XIV del secondo libro ai primordi dellOrdine domenicano in
Ungheria.
Oltre alle fonti medievali sullinsediamento dei Predicatori in
quelle regioni, gli annalisti domenicani settecenteschi potevano disporre gi
di unorganica storia della
Provincia domenicana ungherese
, il de Rebus Hungaricae Prouinciae Ordinis Praedicatorum del domenicano lombardo Sigismondo Ferrari

(slides 2-3),
Maestro in
Sacra Teologia, professore presso lAccademia
Palatina di Vienna e Commissario generale per le missioni domenicane, pubblicata a Vienna nel 1630, durante la sanguinosa Guerra
dei Trent
anni, e divisa in quattro parti per un totale di otto libri. Nella presente relazione cercher nei limiti di tempo che mi sono stati assegnati di fornire un quadro il pi possibile dettagliato dei primi insediamenti domenicani ungheresi, proprio a partire dalle fonti d
ellOrdine
, mettendo in evidenza le motivazioni, le implicazioni e gli sviluppi della presenza dei Predicatori
alla frontiere della Cristianit,
per richiamare il titolo del convegno organizzato dalla Societ Internazionale di Studi francescani dodici anni fa e
dedicato proprio allazione eva
ngelizzatrice dei Mendicanti nel XIII e nel XIV secolo nelle re
gioni poste ai confini della christianitas.

Larco
temporale preso in esame ha come termine
a quo larrivo dei primi frati in Hungaria
nel 1219
e come termine ad quem il 1304, anno della scomparsa del papa domenicano
Benedetto XI, Niccol di Bocassio, quando ormai gi estinta la dinastia degli Arpadi e ha
inizio il periodo avignonese con lelezione di papa Clemente V
, pontificato con il quale convenzionalmente si fa terminare il papato medievale. Nel 1996, il mio confratello p. Simon Tugwell nel
suo articolo Notes in the life of St Dominic apparso in Archivum Fratrum Praedicatorum [
il terzo della serie dei contributi che si sono succeduti con lo stesso titolo dal 1995 al 2009, vere e proprie riscritture della vicenda esistenziale di Domenico di Caleruega e dei primi passi
dellOrdine da lui fondato
, a partire da una reinterpretazione delle fonti e alla luce delle recenti acquisizioni]
, pubblicava nella Appendice II una buona parte della Historia
Ordinis Praedicatorum seu Dominicanorum in Dani
a.


4
Il testo risale alla seconda met del XIII
secolo, secondo lipotesi di Tugwell, presumibilmente dopo il 1261, dal momento che lultimo provinciale di Dacia ivi menzionato, un certo Absalon, reverendus et bonus come lo definisce Bernard
Gui,
guid la provincia domenicana di Dacia per ventanni, fino al 1261, quindi potrebbe essere stata composta poco prima o subito dopo lelezione del successore di Absalon.

Lautore della Historia, nel narrare le peripezie di fra Salomone di Arhus, entrato
gi
sacerdote nellOrdine a Verona nella Pasqua del 1220 (il 29 marzo) e fondatore nel 1223 del convento di Lund, menziona frater Paulus Hungarus, come compagno, socius di
Salomone nella missione in Ungheria
(slide 3):

Hic primum constituit ire in Un
gariam cum fratre Paulo (hic prior erat cuiusdam domus illius regni), sed cum uenissent in Frisacum in Theutonia, inuenerunt fratres illius domus solatio sacerdotis destitutos. Tunc enim inter eos prior et sacerdos erat, quem satanas expetens cribrauit ad seculum extrahendo. Unde prior Paulus fratribus compatiens reliquit
eis pro priore et sacerdote fratrem Salomonem. Ipse autem in Ungariam est profectus
(Tugwell, p. 22). Fra Paolo, gi priore di una

domus

non ben identificata
nel regno dUngheria, duran
te questa missione avrebbe istituito priore del convento di Friesach in Germania fra
Salomone, dopo labbandono dellabito domenicano
da parte del priore locale, che Satana aveva vittoriosamente tentato. Sarebbe stato lo stesso Domenico a volere la missione ungherese, secondo quanto riporta Svipert priore del convento di Porroch
(slide 4)

Anno domini millesimo ducentesimo
vigesimo primo cum magister Paulus Hungarus qui actu legens erat in iure canonico Bononie, intrasset ordinem, cum aliis quatuor fratribus missus erat in Hungariam per
beatum Dominicum [...]. (VF, p. 305).

Dai due testi rileviamo nincongrue
nza: secondo la versione di Svipert Paolo Ungaro venne inviato in Ungheria dallo stesso Domenico nel 1221, mentre fra Paolo della
Historia Ordini Praedicatorum in

Dania allinizio della missione era gi priore in Hungaria.
Secondo lo Scheeben il Paolo della Historia e Paolo Ungaro sarebbero la stessa persona. Anche Humbert Marie Vicaire, autore della nota biografia su Domenico di


Academia 2016

_________________________________


Inca este aiurea, nu mi-a reusit tot. Il voi edita (16 pagini, din care numai cateva au aparut) si il voi format zilele acestea...

Cititi ORIGINALUL din LINK pana una alta, e mai corect si mai sanatos.



Georg Schoenpflug von Gambsenberg

Return to Sibiul Vechi

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 4 guests

cron