Cicerone Ionitoiu - Pre?edintelui Cur?ii supreme de Justi?ie

Consider rezolu?ia netemeinica ?i nelegala, un refuz scandalos al parchetului de a cerceta adevarul faptelor incriminate de mine ?i v? rog sa o desfiintati, prin sentinta, urmind sa obligati parchetul sa faca cercetari temeinice si legale…

Sînt în m?sur? , ca unul care a strîns atîtea probe privind crimele comunismului (f?cindu-le publice si depunind suficente ?i la dosarul 35/P) ?i care a f?cut atîtea demersuri blocate pentru dreptate, s? apreciez c? instan?a nu ar mai trebui s? returneze dosarul privind genocidul comunist ?i acoperirea lui dup? 1989 la procuratur?, ci s?-l re?in? spre judecare. Nu mai e nevoie de alte cercet?ri pentru a trage concluziile de rigoare ?i a sp?la obrazul justi?iei.

Interpretarea tenden?ioas? a legii ?i sabotarea aplic?rii ei trebuie s? înceteze.
Detalii AICI : http://www.universulromanesc.com/ginta/ ... .php?f=624


C?tre pre?edintele Cur?ii Supreme de Justi?ie – Plîngere

Subsemnatul, Ioan Ro?ca, cercet?tor interdisciplinar, [], v? solicit s? rezolva?i urm?toarele patru capete de cerere, pe care le consider patru trepte c?tre dreptate.

I. Dosarul 35/P/2006 - genocidul comunist ?i acoperirea lui dup? 1989
II. Dosarul 75/P/1997- reprimarea ac?iunilor întru înf?ptuirea drept??ii
III. Constatarea a dou? decenii de sabotare a luptei mele pentru justi?ie
IV. Constatarea legimit??ii luptei pentru pedepsirea uzurpatorilor statului
Observa?ii finale

Solicit (în baza art. 278 cpp) desfiin?area rezolu?iei 9971/4335/II/2010 din 3.12.2010, comunicat? mie la 13.12.2010, prin care procurorul Marius Iacob, ?eful sec?iei de urm?rire penal? ?i criminalistic? de pe lîng? Parchetul de pe lîng? Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie a r?spuns la plîngerea depus? de mine la 10.11.2010 fa?? de decizia de NUP dat? de procurorul Iuliu Molcu? la 29.09.2010 ?i comunicat? mie la 22 oct. 2010, în dosarul 35/P/2006 (devenit 1304/P/2008)- ordonan?e prin care se lichideaz? o anchet? tergiversat? dou? decenii privind crimele comunismului.

Cercetarea lor a fost solicitat? deseori dup? 1990 (inclusiv de mine, în octombrie 1990, în urma desoperirii de la Dealul M?rului - vezi dosarul 430/P/1990, integrat în 35/P/2006) ?i închis? cu NUP-uri abuzive, cum ar fi cel pronun?at la 08.10.1993 de procurorul Aurel Cute în dosarul 430/P/1990, pe motiv c? faptele ar fi fost prescrise în acel moment. O "solu?ie" de care am aflat de-abia în cadrul cercet?rii redeschise de mine la 31 iulie 2006, printr-o plîngere în care aminteam largul evantai de aspecte de drept ?i de fapt care reclam?:

a.) Deblocarea cercetarii genocidului comunist ?i b.) Pedepsirea celor care au împiedicat aceast? cercetare dup? 1989).

======TEXT INTEGRAL : http://www.universulromanesc.com/ginta/ ... php?t=1013



Avînd în vedere importan?a acestor clarific?ri pentru analiza dosarelor depuse la (închise de) procuratur? dar ?i pentru orientarea jurispruden?ei în cauze similare, solicit instan?ei s? constate (infirme sau confirme) urm?toarele aser?iuni generale (poten?iale prezum?ii):

1. (Regimul comunist a fost criminal ?i ilegitim)

1.1 Regimul instalat dup? 23 august 1944 nu a fost expresia voin?ei libere a poporului român pentru o organizare comunist? ci a reprezentat interesele -nocive- ale unei puteri str?ine- de ocupa?ie.

1.2 Regimul a supus pîn? în 1989 popula?ia: h?r?uielii, explot?rii nemiloase, represiunii genocidare, dezinform?rii ?i degener?rii, transformînd ?ara într-un lag?r de munc?, exterminare ?i alienare

1.3 Institu?iile statului au fost uzurpate de membrii clicii "comuniste". Legisla?ia elaborat? de slugile lor a fost criminal? ?i ilegitim?. Justi?ia a fost deturnat? ?i f?cut? p?rta??


2. (Dup? 1990, trebuiau pedepsite crimele regimului comunist)

2.1 Schimbarea din 1990 s-a f?cut în numele eliber?rii de sub comunism. Pe aceast? baz? a fost judecat Ceau?escu ?i apropia?ii s?i, cî?tigate alegerile, administrat? ?ara. Oamenii legii, dac? î?i scuz? prin conformism vechea activitate, trebuiau s? se conformeze ?i valorilor anticomuniste care formau baza noului sistem de drept.

2.2 Comunismul a c?zut cu legisla?ia lui criminal? cu tot. S-a creat un gol formal, în care justi?ia de tranzi?ie trebuia s? opereze corector, în baza dreptului natural ?i a formulelor puse la punct în regimuri de drept - ?i nu invocînd legi care trebuiau condamnate.

2.3 Ansamblul crimelor regimului alc?tuie?te un tot unitar indivizibil, în spa?iu, sens ?i timp. Pentru opera?ionalitate, faptele pot fi cercetate ?i judecate pe tronsoane. Dar segmentarea tratamentului nu înseamn? c? micilor infrac?iuni componente li se aplic? automat termenele scurte de prescriere. Trebuie ?inut cont ?i de de unitatea temporal?, de continuitatea fenomenelor. Dac?, dup? 1989, nu se constat? doar t?inuirea crimelor ?i favorizarea vinova?ilor ci ?i sprijinirea valorific?rii (acapar?rii) pr?zii acumulat? de stat de la victime- este vorba de complicitate, într-o infrac?iune continuat? împotriva umanit??ii tr?itoare în România.

2.4 In timpul comunismului nu se puteau judeca crimele regimului. Pîn? la 22 decembrie e suspendat? prescrip?ia (conform art 128 c.p)- a?a cum au admis deja public mini?trii justi?iei. Plîngerile pertinente respinse de instan?e constituie temei de întrerupere a prescrip?iei, conform art 123 CP. Dar ?i în cazul NUP-urilor procuraturii, plîngerea f?cut? de reclaman?i ar fi dus la un act comunicat învinuitului sau inculpatului, dac? aceasta ar fi fost pus sub acuzare. Procurorilor complici nu li poate recunoa?te dreptul de a paraliza justi?ia pîn? la dep??irea termenilor de prescriere. Iar dac? faptul se consider? consumat, trebuie pedepsi?i cei ce au l-au provocat. In plus, dac? e dovedit blocajul justi?iar, înseamn? c? nici dup? 1990 penalizarea acestor crime nu a fost posibil?, deci se prelunge?te suspendarea prescrierii.

2.5 Nu exist? temeiuri respecabile pentru a eluda imprescriptibilitatea genocidului comunist. Statul român post-comunist nu era obligat democratic la sus?inerea omului-c?l?u, dimpotriv?, trebuia s?-?i arate noua orientare, în direc?ia respect?rii drepturilor omului-victim?. Vinova?ii nu pot fi exonera?i, în numele "principiului" non-retroactivit??ii aplicat dolosiv, pentru c? au introdus chiar ei în legi prevederi favorabile (auto-amnistiante) sau au amînat semnarea tratatului interna?ional privind imprescriptibilitatea- c?ci s-ar premia astfel juridic infrac?iuni împotriva justi?iei.

3. (Regimul "de tranzi?ie" a lucrat în folosul criminalilor comuni?ti).

3.1 Au fost stinse cu justific?ri formale procesele deschise de victime, în?bu?ite anchetele penale- din interese transparente. Dup? ce s-a motivat închiderea dosarelor cu prescrierea p?n? în 1989 (coroborat? cu respingerea imprescriptibilit??ii), s-a afirmat c? faptele s-au prescris dup? 2005, prin absen?a învinuirilor, pe care reclaman?ii nu le-au putut ob?ine. In mod sistematic, procurorii au prelungit anchetele pîn? la (pentru) trecerea termenului de prescriptie.

3.2 Nu au fost anulate ?i condamnate toate legile vicioase ale sistemului demontat, nici date toate legile necesare corect?rii situa?iei de drept. Arhivele au fost încuiate pentru ca strîngerea probelor s? fie îngreunat?. Nu au fost scoase din pozi?ii de conducere persoanele care f?cuser? lucruri grave sau dovedeau complicitate cu vechii criminali. Nu s-a permis nici m?car cunoa?terea la timp a faptelor lor de c?tre electorat.

3.4 Au fost h?itui?i activi?tii pentru reabilitarea justi?iei, cu mijloace extreme în 1990, sili?i s? renun?e la "utopia" civic?, s? p?r?seasc? ?ara, s? se sinucid? (Nemes, Chesaru, Gravrilescu, etc.) sau s? coabiteze cu re?elele care gestioneaz? mafiot putreziciunea post-comunist?.

3.5 A fost dezinformat? continuu popula?ia prin media aservit? ?i re?eaua informatorilor conspira?i, distrus? educa?ia, formîndu-se noi genera?ii care s? tolereze/sus?in?/amplifice bolile societ??ii ?i ale legalit??ii

3.6 A fost diminuat? ?i amînat? pîn? la decesul victimelor repara?ia moral? ?i material? pentru abuzurile justi?iare din timpul comunismului. Este expresiv detestabil? anularea Legii 221/2009 care a creat- tardiv- un cadru repara?iei, de c?tre Curtea Constitu?ional? (prin decizia 1.358 din 21.10.2010).

In ce prive?te mijloacele de prob? pentru aceast? parte general?, voi proceda în functie de evolu?ia procesului, în speran?a c? recursul la luminile, cultura ?i con?tiin?a judectorului, coroborat cu documentele (publice, difuzate de mine sau depuse la dosar,) va fi suficient. Pe lîng? cercetarea arhivelor încuiate ?i periate , s-ar mai putea recurge ?i la m?rturii interogatorii pertinente, pîn? cînd tergiversarea nu va ucide to?i supravie?uitorii catastrofei judiciare.

Observa?ii finale

Am evitat implicarea altor reclaman?i sau reclama?i- pentru opera?ionalitate. Imi rezerv dreptul de a-i ad?uga pe parcursul procesului.

Instan?a ar trebui s? asigure (conform obliga?iilor asumate de România ?i încorporate în Constitu?ie) dreptul meu la judecare echitabil?, într-un proces în care partea reclamat? este sistemul judiciar care stabile?te sarcinile, evalu?rile, promov?rile, penaliz?rile ?i remunera?iile judec?torilor. E o provocare/ocazie pentru constituirea/reconstituirea statului de drept. Dac? nu va fi folosit? reparator, o voi folosi eu pentru analiza patologiei sociale a societ??ii române?ti, dirijat? spre CEDO ?i mai ales spre c?r?ile de istorie a (ne)dreptului.

Ioan Ro?ca , 22 decembrie 2010

Detalii: http://www.legiuneastraina.org